Pictori sârbi la Salonul Vega al Societății Timișoara

miercuri 9 septembrie 2015

 Vineri, 11 septembrie 2015, începând cu ora 19.00, la Galeria ”Vega” a Societății Timișoara, în incinta Bastionului Theresia din Timișoara,  va  avea loc vernisarea expoziției realizată de pictori din Serbia, intitulată "Artiștii în libertate condiționată".

 Operele de artă ale colectivului "Zampa di Leone" vor fi disponibile publicului timișorean până în 21 septembrie 2015.

 Vor fi prezenți la Timișoara, în toată această perioadă, autorii  expoziției (pictorii Jelena Gorički și Vladimir Mojsijević).

 Potrivit domnului Slavko Timotijević, curatorul expoziției, "toți autorii lucrărilor din această expoziție sunt preocupați, în esență, de patologia socială și de efectele ei asupra aspectelor individuale ale realității; prin arta lor, ei redau patologia, amnezia și medicamentul, reprezentând un fel de avertizare, încercând totodată și o corecție a perioadei de tranziție sălbatică. În acest fel, arta lor devine o interfață între realitatea pe care societatea, în aspectul ei oficial, încearcă, pe de o parte, să o ascundă, iar pe de alta, într-un mod ciudat, chiar morbid, să o sprijine și să o dezvolte. În acest sens, rolul artiștilor devine semnificativ în încercarea de a  identifica și expune această practică. "

 La deschiderea expoziției multimedia, pe lângă autori (Jelena Gorički, Vladimir Mojsijević), va lua cuvântul  și curatorul expoziției, criticul de artă Slavko Timotijević.

 Până în prezent, expoziția a fost găzduită de mai multe orașe din Serbia.

 Mai mult despre eveniment la: https://www.facebook.com/events/511149859039928/

Societatea Timișoara

președinte, Florian Răzvan-Mihalcea

De la revoluție la proclamație, prin obiectivul lui Costi Duma

deBanat.ro, miercuri 19 decembrie 2012, de Georgeta P.

Societatea Timișoara vă invită vineri, 21 decembrie, la Salonul Vega, în Bastionul Theresia, la un moment cu totul special. De la ora 17, va fi vernisată expoziția de fotografie „Timișoara, de la Revoluție la proclamație – 15 decembrie 1989 – 11 martie 1990”.



Imaginile-document care spun povestea acelor zile zbuciumate, de acum 23 de ani, sunt realizate de fotoreporterul Constantin Duma. Vernisajul va fi urmat de o dezbatere pe tema „Minciuni despre Revoluție”, la care vor participa istorici, revoluționari și jurnaliști. Moderatorul evenimentului va fi Daniel Vighi.


56 de ani de la revolta studențească din 1956

timisoaraexpres.ro, marți 6 noiembrie 2012, scris de Alex Neagoe

Timişoara - Forţa Civică Timiş vă invită, miercuri, 7 noiembrie 2012, de la ora 12,30, la Salonul Vega din Complexul Bastion, la Expoziţia „56 de la 56” – expoziţie de documente inedite despre Revolta studenţească din 1956 de la care se împlinesc 56 de ani.



Manifestarea este realizată în parteneriat cu Societatea Timişoara, iar documentele sunt puse la dispoziţie de Asociaţia 21 Decembrie Bucureşti.
Acum 56 de ani, nişte studenţi din Timişoara, la Facultatea de Mecanică, visau să-şi schimbe viaţa. Exact acum 56 de ani, viaţa lor se schimbase complet. Unii fuseseră duşi la Becicherecu Mic, alţii erau arestaţi prin beciurile Securităţii.
Studenţii timişoreni arestaţi şi condamnaţi: Primul lot - Caius Eugen Vladimir Mutiu şi Aurel Baghiu, Frederich Barth, Popp Gheorghe, Nicolae Balaci, Aurelian Păuna, Ladislau Nagy; Al doilea lot - Teodor Stanca, Valentin Rusu, Henrich Drobny, Octavian Vulpe, Iulian Stanciu, Gheorghe Păcurariu, Victor Daiciuc, Axente Treba, Ioan Ilca, Dumitru Alexandru Dalban, Mircea Moraru, Cristian Matei, Dezideriu Ernest Lazăr, Ioan Petca, Cormos-Cornel Sălişteanu, Romulus Tasca, Valentin Radu, Victor Boldea, Ilie Haiduc (profesor).
De cealaltă parte, oficiali veniți de la București, ca Emil Bodnaraș, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeț (acelaşi "erou" implicat și în evenimentele din 1989), Alexandru Moghioroș și generalii Leontin Sălăjan, Marcu Stan și Marin Dragnea.
Revendicările studenţeşti solicitau lichidarea definitivă a cultului personalităţii, ridicarea salariilor şi în special a salariului minim în concordanţă cu preţurile existente, libertatea presei şi a cuvântului, desfiinţarea cotelor şi a impozitelor care ruinează ţăranii, retragerea imediată a trupelor sovietice staţionate pe teritoriul României, scoaterea limbii ruse din învăţământ ca limbă obligatorie, reducerea orelor de marxism şi economie politică, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale studenţilor şi altele.
Procesele intentate principalilor organizatori ai mişcărilor studenţeşti s-au desfăşurat la Tibunalul militar Timişoara.
În primul lot au fost condamnaţi opt arestaţi: studenţii Caius Muţiu, Teodor Stanca şi Aurel Baghiu la câte 8 ani, Friedrich Barth la 6, profesorul Gheorghe Pop la 5, Ladislau Nagy la 4, Nicolae Balaci şi Aurelian Păuna la câte 3. Procesul acestui lot a avut loc în 15-16 noiembrie, iar sentinţa nr. 462 a fost dată la 22 noiembrie 1956. Cea mai gravă acuzaţie era „crima de uneltire contra ordinei sociale”, prevăzută în art. 1, lit. c din decretul nr. 199/1950, care prevedea pedepse între 15 ani şi condamnarea la moarte. Cu ocazia pronunţării sentinţei, încadrarea a fost totuşi schimbată în „delictul de agitaţie publică”, care prevedea pedepse de maximum 10 ani.
Al doilea lot cuprindea 21 de studenţi. Sentinţa nr. 492 a fost dată la 13 decembrie 1956. Ei au fost condamnaţi astfel: Valentin Rusu la 7 ani, Heinrich Drobny la 6, Octavian Vulpe şi Iulian Stanciu la câte 3, Gheorghe Păcuraru şi Victor Diaciuc la câte 2, Ioan Petca, Axente Ţerbea şi Ioan Ilca la câte 1 an, Cornel Cormoş la 6 luni, Alexandru Dărăban, Dezideriu Lazăr, Romulus Taşcă, Mircea Moraru şi Cristian Matei la 1 an, Valentin Radu la 6 luni, Nicolae Boldea şi Gheorghe Tămaş la câte 3 luni, iar Marius Paul, Teodor Ciomocoş şi Ioan Mihalca au fost achitaţi. Judecarea recursurilor a avut loc la Tribunalul militar Cluj la 11 februarie 1957, fiind reduse unele pedepse, dar nu cele ale conducătorilor mişcării.
Într-un al treilea proces, în septembrie 1957, profesorul Ilie Haiduc a fost condamnat şi el la 7 ani.
Un număr de 29 de conducători ai mişcărilor studenţeşti au fost condamnaţi la un total de 79 ani închisoare, 81 au fost exmatriculaţi şi 126 au primit diverse alte sancţiuni. Cei condamnaţi şi-au petrecut următorii şapte ani la închisoarea din Gherla şi în coloniile de muncă din Balta Brăilei şi din Delta Dunării.