Laureații premiilor acordate de Societatea Timișoara și ziarul “Timișoara”

Premiul „Speranţa“ se acordă „Pentru cea mai însemnată contribuţie la instaurarea democraţiei, destrămarea structurilor comuniste şi menţinerea speranţei în România“

 1992 - Corneliu Coposu

1993 - Constantin Ticu Dumitrescu

1994 - Lucia Hossu Longin

1995 - Petre Mihai Băcanu

1996 - Emil Constantinescu

1997 - Majestatea Sa Regele Mihai I al României

1998 - nu s-a acordat

1999 - Ana Blandiana

2000 - nu s-a acordat

2001 - nu s-a acordat

2002 - Mircea Dinescu, Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Claudiu Secaşiu, Viorel Nicolescu, Ladislau Csendes (membri ai CNSAS)

2003 - Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH)

2004 - Coaliţia pentru un Parlament Curat

2005 - Monica Macovei

2006 - Monica Lovinescu

2007 - nu s-a acordat

2008 - Vasile Paraschiv

2009 - Teodor Mărieș

2010 - Ion Caramitru

2011-2016 - nu s-au acordat

2017 - Direcția Națională Anticorupție - DNA (procuror șef Laura Codruța Kovesi)

2018 - Augustin Lazăr

2019 - Dan Grigore

2020 - Thierry Wolton

2021 - nu s-a acordat

2022 - Maia Sandu

2023 - Orașul Timișoara


Premiul „Secera şi ciocanul“ se acordă „Pentru efortul deosebit depus întru conservarea şi susţinerea sistemului şi structurilor (neo)comuniste în România“

1992 - Ion Iliescu

1993 - Andrian Năstase

1994 - Octav Cozmâncă

1995 - Nicolae Văcăroiu

1996 - Iosif Boda

1997 - nu s-a acordat

1998 - Nicolae Cochinescu

1999 - Triţă Făniţă

2000 - Rodica Stănoiu

2001 - Cozmin Guşă

2002 - Gheorghe Onişoru

2003 - Ministerul Justiţiei

2004 - Societatea Română de Televiziune

2005 - Curtea Constituţională a României

2006 - Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (OADOR)

2007 - Bogdan Olteanu

2008 - Dan Voiculescu

2009 - Dinu Patriciu

2010-2016 - nu s-au acordat

2017 - Nicolae-Liviu Dragnea și Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu

2018 - Tudorel Toader

2019 - Valer Dorneanu

2020 - Renate Weber

2021 - nu s-a acordat

2022 - Gheorghe Angelescu

2023 - Victor Neumann


Premiul „Alexandra Indrieş“ instituit de ziarul Timișoara se acordă „ Pentru contribuţia avută prin intermediul cuvântului scris la dezvoltarea spiritului civic, la promovarea principiilor democraţiei şi ale statului de drept în România“ (Alexandra Indrieş, fostă deţinută politic, scriitoare, membră fondatoare a Societăţii „Timişoara“, editorialistă a ziarulului „Timişoara“, a murit în 1993.)

 1993 - Alina Mungiu-Pippidi

1994 - Roxana Iordache

1995 - Horia-Roman Patapievici

1996 - Bogdan Ficeac

1997 - Andrei Cornea

1998 - Adrian Cioroianu

1999 - Marius Pentelescu

2000 - nu s-a acordat

2001 - Mircea Mihăieş

2002 - Dan Pavel

2003 - Traian Ungureanu

2004 - Robert Turcescu (premiu retras in 01.09.2022)

2005 - Mălin Bot

2006 - Radu Paraschivescu

2007 - Sorin Ioniţă

2008 - Andrei Oișteanu

2009 - Andreea Pora și ziarul TIMPOLIS

2010 - Georgeta Petrovici

2011-2015 - nu s-au acordat

2016 - Postul de televiziune Digi 24 (redactor şef Cosmin Prelipceanu)

2017 - Mihai-Radu Vancu

2018-2019 - nu s-a acordat

2020 - Grupul de investigații „Recorder”

2021 - nu s-a acordat

2022 - Ioan Stanomir și Melania Cincea

2023 - Emilia Șercan


Premiul de jurnalism civic „Oscar Berger“ se acordă anual unui jurnalist român, pe baza evaluării activităţii sale:

2016 - RISE Project (coordonator Paul Radu)

2017 - Adrian-Liviu Avram

2018 - Cristian Pantazi

2019 - Sabina Fati

2020 - Ramona Ursu și Daniela Rațiu

2021 - nu s-a acordat

2022 - Dorin Dobrincu și Armand Goșu

2023 - nu s-a acordat



Premiul „Ion Monoran“ se acordă „Pentru stăruinţa în demersurile de a decanta valorile morale în societatea românească“ (Ion Monoran, poet, membru fondator al Societăţii şi ziarului „Timişoara“ -la care a scris până la moartea sa, în 1993-, a fost cel care, în 16 decembrie 1989, a oprit tramvaiele în Piaţa „Maria“ din Timişoara, moment esenţial în declanşarea Revoluţiei.)

2004 - Horia-Roman Patapievici

2005 - Viorel Oancea, Adrian Cioroianu, Eugen Nicolaescu

(Notă: cei trei au fost premiați împreună cu Mona Muscă pentru că au promovat în Parlament proiectul de Lege a lustraţiei conceput de George Şerban şi dezvoltat de alţi membri ai Societăţii „Timişoara“. După dezvăluirile privind colaborarea sa cu Securitatea, Monei Muscă i-a fost retras premiul.)

2006 - Petrişor Morar, Alina Mungiu-Pippidi

2007 - Irina Tudor, Radu Filipescu, Florin Postolachi

2008 - Teodor Mărieș

2009 - Cristian Ferkel Șuteu

2010 - Ioana Voicu Arnăuțoiu

2011-2016 - nu s-au acordat

2017 - Mădălin-Vasile Hodor

2018 - Mihai Șora

2019 - Cristian Brâncovan

2020 - Traian Orban

2021 - nu s-a acordat

2022 - Stephane Courtois

2023 - nu s-a acordat


„Punctul 12 al Proclamaţiei de la Timişoara” se acordă „Pentru promovarea principiilor Proclamaţiei în diaspora“

 1998 – Otto Aczel

1999 – Helmuth Frauendorfer

2000 – Octavian Mihăescu

2001 – 2004  nu s-a acordat

2005 – Ştefana Bianu

2006 – Tom Gallagher

2007 – Sanda Golopenţia

2008 - William Totok

2009 - Herta Muller

2010-2022 - nu s-au acordat

2023 - Lidia Gheorghiu Bradley


Premiul “Spirit ecumenic timişorean”: IPSS Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, Sebastian Krauter, Episcop Romano-Catolic, Ernest Neumann, Prim Rabinul Cultului Mozaic

Premiul "Breteaua roșie': Marius Tucă (1999)

Membrii de onoare ai Societății Timișoara

Mirko Atanacković, Ana Blandiana, Vladimir Bukovski, Ion Caramitru, Gheorghe Ciuhandu, Doina Cornea, Petru Creţia, Stephane Courtois, Adrian Cioroianu, Constantin Ticu Dumitrescu, Radu Filipescu, Gabriel Liiceanu, Lucia Hossu-Longin, Monica Macovei, Cornel Nistorescu, Marius Oprea, Horia-Roman Patapievici, Cristian Pârvulescu, Romulus Rusan, Jonathan Scheele, Stelian Tanase, Dan Voinea, Jonathan Scheele, Vladimir Tismăneanu.

 (Notă: După dezvăluirile privind colaborarea sa cu Securitatea, Monei Muscă i-a fost retras titlul de membru de onoare.)

 Despre premii

Premiile Societăţii „Timişoara“ sunt stabilite de regulă în noiembrie, anunţate public la mijlocul lunii decembrie şi înmânate anul următor, în jurul datei de 11 martie, când este aniversată lansarea, în 1990, a Proclamaţiei de la Timişoara.


Distincții primite de Societatea Timișoara

Premiul Cetățeanului European - ediţia 2014 - a fost acordat Societății Timișoara şi domnului Andrei Pleşu de către Parlamentul European, pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană.

Distincţia a fost înmânată la 20 februarie 2015, la sediul Biroului de informare al Parlamentului European din România, Societăţii Timişoara, reprezentată de preşedintele Florian Răzvan-Mihalcea şi domnului Andrei Pleşu, fondator al Colegiului Noua Europă şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă.






Decorația “Crucea Casei Regale a României” - a fost conferită Societății Timișoara la 10 decembrie 2009 de către Majestatea Sa Regele Mihai I al României,„Pentru păstrarea vie în conștiința publicului român a documentului definitoriu al evenimentelor din Decembrie 1989 și al democrației. Pentru că de fiecare dată când principiile Proclamației de la Timișoara au fost denigrate, Societatea Timișoara a luat poziție în spiritul tradiției democratice românești. Pentru că promovează competența și nealinierea politică drept criterii ale accesului la funcții publice. Pentru a onora împlinirea a douăzeci de ani de la momentul când timișorenii, cu eroism și puterea exemplului personal, s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste.” 






Crucea Casei Regale a României a fost instituită la 10 mai 2008 prin ordinul Majestății Sale Regelui Mihai I, Șeful Casei Regale a României.

Decorația se poate acorda unor membri ai Casei Majestății Sale sau colaboratorilor Casei Regale a României. De asemenea, Crucea Casei Regale poate fi acordată unor personalități din România sau din străinătate.
Crucea Casei Regale va fi acordată unui număr de maximum 150 de personalități în viață, aflate în România sau în străinătate. Decernarea Crucii Casei Regale a României va fi făcută unor personalități în poziții importante în Casa Majestății Sale Regelui. Se poate decerna unor colaboratori ai Casei Regale care se bucură de prestigiu în societatea românească, reprezentând societatea civilă, mediul politic sau economic, lumea culturii sau a diplomației, precum și organizații naționale sau internaționale. Totodată, decorația poate fi acordată unor personalități care au sprijinit activitatea Familiei Regale în mod continuu sau care au făcut o faptă importantă față de Casa Regală.
Crucea Casei Regale a României se poate acorda, de asemenea, instituțiilor și organizațiilor care au adus o contribuție importantă la promovarea efortului Casei Regale în serviciul României.
Posesorii Crucii Casei Regale a României vor sărbători ziua Crucii Casei Regale în fiecare an la 26 martie, ziua în care Carol I a devenit Rege al României, prin votul reprezentanților națiunii. (www.familiaregala.ro)