28 Octombrie 2024

Discurs al poetei Ana Blandiana la primirea Premiului Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, la ceremonia prezidată de membrii ai Familiei Regale a Spaniei la Ovideo

Majestățile Voastre,
Altețele Voastre Regale,
Distinși membri ai Fundației Prințesa de Asturias,
Membri ai juriului,
Excelențele Voastre,
Stimați colegi laureați,
Doamnelor si Domnilor,
Prieteni,

Ca întotdeauna când mi s-a întâmplat să iau un premiu, primul meu gând a fost la Platon si la cununile de lauri pe care le recomanda pentru poeții alungați apoi din cetate.
Al doilea gând a fost pentru țara mea.
Așa cum, atunci când cresc, copiii săraci trebuie să se-întoarcă mereu să-și ajute familia, trimițând pachete și bani, ținându-i pe cei mici la școală, orice împlinire mă întoarce acasă spre locul de unde am pornit, un loc care în istorie se numea Dacia Felix, cea cucerită de Împăratul Traian, dar în basmele românești este numit „locul în care se bat munții în capete”, un loc așezat între mai multe imperii dușmane si dușmane intre ele, căruia dintre toți vecinii numai Marea Neagră nu i-a vrut niciodată răul. Latinitatea noastră, rămasă în exil la celălalt capăt al continentului, ne-a singularizat și ne-a dat, o dată cu conștiința că suntem altfel decât cei din jur, sentimentul singurătății în istorie. Un sentiment care nu mi-a permis niciodată să mă desprind, să mă înstrăinez, dar care a germinat, ca pe o soluție de supraviețuire, poezia.
Dar și gândul la Platon și gândul la țara mea mă obligă să mă întreb, în acest moment de uimitoare așezare a poeziei sub reflectoare, care mai este, care mai poate fi, legătura dintre poet și ceilalți, dintre poezie și societate, care este rostul poeziei în această lume a noastră secularizată, tehnicizată, informatizată, mondializată. Enorma onoare pe care Fundația Prințesa de Asturias mi-o face premiindu-mă pentru poezie poate fi considerată, oare, o dovadă a importanței capitalului de speranță pe care poezia îl mai reprezintă în această lume? Mai precis, poate oare „acel ceva plăpând , înaripat și sacru”, cum definea Platon poezia, opri rostogolirea noastră spre neant?
De fapt, întrebarea, pe care nu mi-o pun pentru prima dată, este „Poate poezia salva lumea?”, iar răspunsul meu, timid dar afirmativ, e sprijinit pe uimitoare întâmplări .
Oricât ar părea de incredibil, în deceniile cinci si șase ale secolului trecut, în închisorile comuniste din România a avut loc o adevărată rezistență prin poezie. Primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume are o sală cu pereții și tavanul acoperiți în întregime cu poeme născute în detenție. În lipsa creionului și a hârtiei, interzise, orice poem avea nevoie pentru a apărea de trei persoane: cel ce îl gândea, cel ce îl memora și cel ce îl transmitea prin alfabetul Morse, și totuși, în aceste condiții dure, mii de poeme au fost compuse și au reușit să treacă din celulă în celulă și din închisoare în închisoare. Toate cărțile de memorii ale deținuților politici descriu, ca pe un ritual sacru, momentul transmiterii noilor poeme, când câte un prizonier era mutat dintr-o închisoare in alta. Iar apoi, după deschiderea închisorilor, primul gând al celor eliberați a fost să transcrie ceea ce memoraseră, fără nume de poeți sau cu autori doar presupuși adesea greșit, într-o adevărată simfonie a rezistenței spirituale, a transformării misterului poeziei într-o armă de apărare împotriva nebuniei. Iată o dovadă că, în condiții extreme, când își simțeau periclitată esența, oamenii au recurs la poezie ca la un mijloc de salvare. Atunci când în poezie se ascundeau ultimele molecule de libertate, sufocați de represiune, oamenii le căutau, le găseau si le respirau pentru a supraviețui. Pentru că poezia nu vorbește despre realitate, ci e în stare să construiască o altă realitate în care ne putem salva. În mod ciudat, etimologic, în greaca veche numele poeziei provine din verbul poiein care înseamnă a construi.
Dar ceea ce ne-a putut salva ieri de spaimă, de ură și de nebunie nu ne poate, oare, salva azi de singurătate, de indiferență, de vidul rămas în locul credinței, de excesul de materialitate și de consum, de deficitul de spiritualitate? Andre Malraux, autorul Condiției umane, spunea că „Secolul 21 va fi religios sau nu va fi deloc”. Dar, dacă suntem poate prea obosiți și prea lipsiți de ardoare pentru religiozitate, nu ne-am putea salva, oare, punând în locul rămas pustiu poezia?
Pentru că, acum când în cel mai scurt timp roboții vor fi superiori oamenilor, va trebui să încercăm să rămânem deasupra prin tot ceea ce ei nu înțeleg. Căci ei vor putea să facă versuri, rime, ritmuri, iambi, trohei, dactili, sonete, rondele, epopei, dar nu vor înțelege niciodată suferința și încăpățânarea de a exprima inexprimabilul care se ascunde sub toate aceste veșminte, misterul care nu poate fi nici definit , nici înfrânt. În mod evident, Theodor W. Adorno greșea când scria că „după Auschwitz a scrie poezie e o barbarie”, din moment ce nu înțelegea că suferința nu interzice poezia, ci o potențează, îi dă strălucire și sens. Un sens din care libertatea este doar o mică parte.
La sfârșitul imperiului roman, care părea să fie chiar sfârșitul lumii, creștinismul a adus vestea cea bună, evanghelia iubirii aproapelui care, în pofida întregii istorii, a reușit să ne țină în echilibru mai bine de doua mii de ani, până când, în secolul 20, ura (de clasă sau de rasă, între femei si bărbați, între copii si părinți ) a preluat controlul. Poezia modernă este expresia sfâșietoare a acestui dezechilibru existențial.
Sunt fericită că pot să mărturisesc, în fata unei săli pline de spanioli, importanța pe care a avut-o în formarea mea intelectuală si spirituală exclamația lui Miguel de Unamuno „Mă doare Spania!”. Am folosit suferința filosofului spaniol pentru sfâșierea țării sale ca pe un punct de sprijin în universul de azi, în care națiunile se estompează în fața ideologiilor, ca pe o ancoră în adâncul timpului la suprafața căruia mă lovesc valurile mereu răzgândite ale post-modernității, cărora le rezist pentru că mă doare Spania, mă doare România, mă doare lumea.
Prin țipătul lui Unamuno, descoperit în adolescență și niciodată uitat, prin cele zece volume ale mele traduse in spaniolă, răspândite in imensul spațiu hispanic, si prin onoarea din această seară, datorată Universității din Salamanca, sunt legată pentru totdeauna de Spania. În această seară cu ecou privilegiat sunt fericită că pot să-mi exprim recunoștința nu numai pentru premiul care mă emoționează și mă tulbură, ci si pentru prilejul pe care mi-l dă de a spune si a face auzite aceste cuvinte.
Premiul Prințesa de Asturias este altfel decât orice alt premiu oferit poeziei pentru că în definiția lui se împreunează misterul poeziei si misterul regalității, atât de straniu înrudite între ele prin faptul că oamenii, fără să le înțeleagă și fără să știe la ce folosesc, simt că ar fi mai puțin frumoși si mai puțin buni fără ele.

Vă mulțumesc.
Ana Blandiana

---

17 Martie 2024

PREMIILE SOCIETĂȚII TIMIȘOARA

2 Februarie 2024

PREMIILE SOCIETĂȚII TIMIȘOARA

Consiliul de conducere al Societății Timișoara a anunțat premiile pe anii 2022 și 2023. Acestea vor fi decernate în 16 martie, ziua în care se împlinesc 34 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara.

Citește tot articolul

18 Mai 2023

Ritivoiu îi cere primarului Fritz să mute Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Central



Societatea Timișoara și Inițiativa Timișoara au organizat miercuri, 17 mai, la Muzeul Apelor, o dezbatere cu privire la „Monumentul Ostașului Necunoscut” din Parcul Central „Anton Scudier” din Timișoara. Mai multe voci, printre care și cea a prefectului de Timiș Mihai Ritivoiu consideră că statuia trebuie mutată. UPDATE. Dominic Fritz răspunde solicitării prefectului de Timiș

Citește tot articolul

23 Octombrie 2022

Thierry Wolton: „Judecata asupra istoriei nu se poate face cât timp vinovații trăiesc”

Cel mai relevant istoric contemporan al comunismului, istoricul francez Thierry Wolton, a ținut o serie de conferințe în România în octombrie 2022 la București și la Timișoara. Premiat de Societatea Timișoara cu Premiul Speranța, Wolton a avut o întâlnire în cerc restrâns cu membrii organizației.



Privilegiul de a schimba opinii și de a afla părerea lui Thierry Wolton despre prezent se datorează interesului pe care istoricul îl manifestă față de misiunea asumată de Societatea Timișoara, formulată de altfel în Proclamația de la Timișoara: deschidere europeană, multiculturalitate, tragerea la răspundere a liderilor comuniști și a membrilor Securității, cercetarea memoriei ororilor comunismului.

Citește tot articolul

12 Noiembrie 2021

Dacă nu, ne vom merita soarta! (Alin Gavreliuc)

(gînduri la consfințirea unei alianțe în care… ”pentru țară trebuie să treci peste orice”)

“Cuvintele ordine, dreptate, cinste onoare sunt adesea uitate în Ţara Românească. Aici toate slujbele se cumpără, adică se plăteşte dreptul de a săvîrşi o crimă fără a fi pedepsit. Fiecare slujbă, în scurt timp, îl îmbogăţeşte pe cel care o cumpără, dar, după un an, trebuie s-o părăsească sau s-o lase altuia. (…) Aceste dregătorii au preţuri mai mari sau mai mici, după veniturile pe care le pot aduce boierilor care le cumpără de la membrii Divanului. Ispravnicii (…) iau fără ruşine şi chiar fără să se ferească, de la fiecare ţăran grînele, vitele, banii. Fiecare familie trebuie să plătească la Divan o dajdie oarecare: ispravnicul o face de două ori, de patru ori, de zece ori mai mare şi împarte suma cu membrii Divanului. Dacă ţăranul se încumetă să se opună (…) este întemniţat, ruinat, bătut, schingiuit în aşa fel încît adesea moare în chinuri, sau, cînd călăii sunt şi mai cruzi, omul se uită cum îi sunt schingiuiţi nevasta şi copiii.”. Printr-un asemenea rechizitoriu fugar, contele Langeron descria la începutul secolului al XIX-lea moravurile liderilor locali, situîndu-le într-o tradiţie a barbariei comunitare şi a jafului instituţional care atingea apogeul în văgăunile politice ale Balcanilor. Astăzi suntem primiţi oficial în cele mai selecte ”cluburi” ale lumii (UE, NATO), afişăm toate etichetele birocratice onorabile, guvernul e (încă) format din partidul care se prezintă drept cel cu „rădăcinile istorice cele mai viguroase”. Aproape că nici nu mai contează că s-a ”împreunat” cu ”Ciuma roșie”, căci doar și-a regăsit partenerul natural în hoție, pe care a izbutit să îl invidieze, copieze și, în cele din urmă, să îl ”ajungă” în netrebnicie. La urma urmei, dacă arunci coaja acestor aparenţe, descoperi acelaşi miez găunos. În care cu puțină străduință și dacă te dovedești ”cu potențial”, ți se poate livra imediat nivelul „taxei de intrare pe listă”, în care descoperi cum actuali miniștri sau parlamentari au cotizat financiar la partid în campanie de zeci sau sute de ori mai mult decît venitul anual declarat, în care „dregătoriile” sunt pe mai departe vînate, dincolo de competenţe, în funcţie de beneficiile ”valorificabile”. În care, mereu, cel mai împovărat, şi singurul salvator rămîne tot omul simplu, care e pus să acopere toate hemoragiile economice şi sociale provocate de această specie de lipitoare, ce vine, cum vedeţi, în istoria noastră politică mult mai de departe. Din secole de dependenţă, nerînduială, nestatornicie, dar și abandon social, în care singura strategie sigură a celui „ajuns” e „să apuce cît mai mult acum şi aici, că nu se ştie ce va fi mîine”, şi, desigur, „să-şi recupereze investiţia” făcută prin cumpărarea poziţiei sale. Şi în care preocuparea cea mai ferventă este, pe lîngă consolidarea şi extinderea reţelei de înstăpînire asupra resurselor, conferirea aparenţei de legitimitate şi rezonabilitate. Dar ceea ce uită actorii acestei subjugări mafiote este că România lui 2021 nu mai este ”România” de dinainte de 1821! Și s-ar cuveni să își amintească că pînă și cea mai atroce dictatură, deși dispunea discreționar de toate pîrghiile prin care putea sufoca societatea, a fost doborîtă ca un castel de nisip în 1989, prin vulcanul de revoltă al unei mulțimi care, doar instinctiv, a simțit gustul libertății! Iar astăzi, cînd speranța unei Românii – sociologic, încă puternic minoritară, dar trează, și care a gustat deja libertatea – a fost siluită, se cade să se aștepte ca valul istoriei să îi șteargă de pe fața pămîntului! Și poate, va începe și pentru noi – dar și prin noi – o nouă istorie! De nu, ne vom merita soarta!

Veniţi în Piaţa Operei!

sâmbătă, 12 mai 2018, https://www.facebook.com/TimisoaraCivica/

"Vrem Europa, nu dictatură!

De la preluarea guvernării, coaliția PSD-ALDE nu și-a respectat promisiunile făcute în campania electorală, ci a avut două priorități: să își salveze de închisoare VIP-urile cu dosare penale și să instaureze în România un regim în care forța legii și democrația sunt strivite de forța instituțiilor politice. Metodele și acțiunile PSD-ALDE au ca efect îndepărtarea României de standardele europene și democratice și aruncarea ei în liga regimurilor autocratice, în care domnesc interesele și bunul-plac al celor care au acces la butoanele politice, iar societatea este lipsită de șansa de a sancționa derapajele acestora.

Suntem generația care a avut șansa să vadă cu adevărat ce înseamnă democrația și valorile europene. Suntem generația care le prețuim și nu vom renunța la ele, doar pentru că stau în calea salvării de dosare penale a unor lideri politici precum Liviu Dragnea sau Călin Popescu-Tăriceanu!

Ne vedem pe 12 mai. Tine de fiecare sa distribuim acest eveniment pentru a avea efectul dorit. Asta nu înseamnă că nu o sa ieșim mai devreme, dacă vedem ca urmează sa treacă legile justitiei, codul penal modificat în interesul infractorilor, etc
Doar că ne ajuta faptul ca lumea avem o luna jumătate în care sa informam lumea despre modificările pe care PSD ALDE le propune, sa împărțim afișe postere, etc

Acțiunile antidemocratice ale PSD-ALDE:

- Tentativele continue de resuscitare a OUG 13 prin Legile Justiției și modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală

- Încercarea de a schimba în mod nejustificat conducerea Parchetului General și pe cea a Direcției Naționale Anticorupție

- Reprimarea dreptului la protest, prin amenzi abuzive și acțiuni în forță ale Jandarmeriei

- Schimbarea legilor cu dispreț față de procedurile parlamentare firești și față de consultarea publică

- Denigrarea instituțiilor europene, a ambasadelor străine și a reprezentanților României la Bruxelles care se opun abuzurilor PSD

- Proiecte precum Legea defăimării, menite să anuleze libertatea de exprimare

- Cauționarea televiziunilor care fac propagandă anti-justiție și calomniază pe cei care protestează împotriva abuzurilor PSD și intoxicarea cu bună știință a populației cu mesaje anti-europene

- Sabotarea surselor de finanțare a ONG-urilor prin noul Cod fiscal." 

Miting

Îi aşteptăm pe toţi membrii Societăţii Timişoara, sâmbătă, 20.01.2018, la ora 18, în Piaţa Operei, la un mare miting împotriva adoptării legilor justiţiei şi pentru apărarea statului de drept, la care ST este coorganizatoare. Este un moment important care trebuie să ne găsească pe toţi în stradă. Să ne reafirmăm ataşamentul la valorile în care credem.

Florian Răzvan-Mihalcea

Organizațiile civice din Timișoara, îngrijorate pentru libertatea de exprimare! Se pregăteşte un nou protest

renasterea.ro, 13 ianuarie 2018, de Renaşterea bănăţeană

Organizațiile neguvernamentale Inițiativa Timișoara și Societatea Timișoara privesc cu îngrijorare interesul subit al Poliției Județene Timiș de a investiga presupuse fapte de incitare publică săvârșite pe rețelele sociale de organizatorii protestelor civice.

„Suntem surprinși că această campanie de așa-zisă curățare a mediului virtual de posibili infractori periculoși a început prin anchetarea unor oameni care își exercită unul dintre cele mai importante drepturi constituționale, dreptul la liberă exprimare. Facem precizarea că toate protestele desfășurate anul trecut în Timișoara au avut aviz de la municipalitate și s-au derulat fără incidente, într-o perfectă colaborare cu Jandarmeria Română.

În nici unul dintre aceste proteste nu s-au înregistrat acte de violență sau alte fapte condamnate de Codul penal, așadar prezumția de incitare publică nu este justificată. În contextul în care au fost date zeci de amenzi protestatarilor din toată țara, însumând mii de euro, au fost ridicați și lipsiți de libertate fără temei legal activiști civici, deschiderea unor dosare penale pentru presupuse fapte înregistrate în mediul virtual reprezintă punctul culminant al campaniei de persecuție politică a celor care se opun actualului regim politic.

Orice cetățean român care îndrăznește a se exprima împotriva politicilor cleptocratice ale puterii politice actuale, riscă din acest moment să fie hărțuit, încarcerat sau chiar condamnat după modelul instituit în Rusia sau Turcia. Atenționăm cetățenii că autoritarismul și dictatura se instalează treptat, prin învrăjbirea diferitelor categorii sociale, prin folosirea unor instituții publice ca instrumente politice de represiune, prin modificări legislative nedemocratice, prin abuzuri repetate la adresa drepturilor civile etc

Mai devreme sau mai târziu, fiecare cetățean, cu excepția beneficiarilor corupției, riscă să suporte rigorile unui stat nedemocratic și abuziv. Democrația trebuie apărată de noi toți, prin toate mijloacele pe care democrația și avansul tehnologic ni le permit, în mediul virtual, cât și în stradă”, se arată în comunicat.

Următorul protest va avea loc în Piața Operei, în 20 ianuarie, la ora 18.

Legile Justiţiei: Societatea Timişoara, apel către magistraţi  

dcnews.ro, 17 decembrie 2017, de Mircea F. Cristian

Societatea Timişoara a făcut un apel la magistraţi: "Tot ce a fost câştigat în domeniul judiciar, pe punctul să primească o lovitură mortală".

Societatea Timişoara, în numele societăţii civile, cere magistraţilor, într-un apel publicat pe pagina de facebook, ''să-şi facă auzită vocea'', ''să se opună adoptării finale a legislaţiei care afectează grav independenţa justiţiei'' şi să refuze intrarea în instanţă în semn de protest, ''ca o formă de opoziţie la încercarea de subordonare de către puterea politică''.

''Asistăm în aceste săptămâni la un asalt fără precedent asupra sistemului judiciar condus de alianţa PSD-ALDE cu complicitatea UDMR. Modificările legilor justiţiei pregătite de parlamentarii majorităţii guvernamentale au scopul să distrugă independenţa justiţiei, să blocheze lupta împotriva corupţiei şi să permită depenalizarea hoţiei şi a abuzurilor clasei politice. Tot ce a fost câştigat în domeniul judiciar în ultimii 15 ani, toate reformele în favoarea cetăţeanului sunt în aceste zile pe punctul să primească o lovitură mortală'', se arată în apelul al Societăţii, semnat de 27 de organizaţii nonguvernamentale din Timişoara, din ţară şi din străinătate

Organizaţiile semnatare fac un apel către corpul profesional al magistraţilor din România, procurori şi judecători, ''dintre care peste 4000 au semnat împotriva modificării legilor justiţiei'', către asociaţiile de judecători şi către organizaţiile auxiliare, să se opună adoptării finale a legislaţiei care afectează grav independenţa justiţiei.

"Demersul nostru se face în numele democrației și al Constituției României care statuează separația puterilor în stat." se încheie apelul de pe facebook.

Printre semnatari se află #ActivAG Piteşti, #Rezist Munchen, #Rezistăm şi la Paris, ACTI Craiova, Acţiunea Civică Galaţi, Freedom House, Geeks for Democracy, Grupul pentru Dialog Social, Rezist Birmingham WMW.

Societatea Timişoara: "Majestatea Sa Regele Mihai I a rămas un simbol al naţiunii pe care a slujit-o"

timpolis.ro, miercuri, 6 decembrie 2017, de Oana Dima

“Societatea Timișoara a aflat cu tristeţe de moartea Majestăţii Sale Regele Mihai I şi este alături de familia regală în greaua încercare prin care aceasta trece, împreună cu întregul popor român”, transmit reprezentanţii Societăţii Timişoara, printr-un comunicat.

Aceştia mai spun că, deşi a avut un destin tragic, Majestatea Sa Regele Mihai I a rămas un simbol al naţiunii pe care a slujit-o cu demnitate şi abnegaţie, constituind un reper moral pentru toţi românii, chiar şi în timpul exilului impus de comunişti.

“Avem nădejdea că monarhia reprezentată cu onoare de Majestatea Sa Regele Mihai I îşi va continua misiunea regeneratoare pentru țară”, se mai arată în comunicatul Societăţii Timişoara.

Societatea Timişoara a fost evacuată după 27 de ani, din sediul deţinut de Consiliul Judeţean Timiş. ,,Am rezistat sub regimurile lui Iliescu şi Năstase..."

adevarul.ro, marţi 3 octombrie 2017, de Ştefan Both

Consiliul Judetean Timis a decis sa evacueze Societatea Timisoara din Salonul Vega al Bastionului Theresia. Astazi, cei de la Societatea Timisoara au evacuat spatiul in care isi desfasoara activitatea din 1990, respectand o decizie judecatoreasca executorie.

Societatea Timisoara - organizatia neguvernamentala care s-a nascut imediat dupa Revolutia din 1989, ca urmare a confiscarii revolutiei de catre nomenclatura comunista, a fost scoasa din spatiul pe care il ocupa de 27 de ani. Consiliul Judetean Timis a decis sa evacueze Societatea Timisoara din Salonul Vega al Bastionului Theresia.

 

Astazi, cei de la Societatea Timisoara au evacuat Salonul Vega, respectand o decizie judecatoreasca executorie. 

 

Reprezentantii CJT au cerut celor de la Societatea Timisoara sa obtina statutul de asociatie de utilitat publica, lucru pe care intelectualii din Societate au evitat mereu sa-l faca indiferent de cine era la guvernare. Pur si simplu nu dorea sa depinda de cei de la conducere. 

 

,,Se va schimba complet destinatia Bastionului"  Vazand ca nu exista alta solutie pentru a ramane in spatiul de la Salonul Vega, cei de la Societatea Timisoara au inceput, in luna mai, demersurile de a obtine statut de asociatie de utilitate publica. Cererea lor a fost inregistrata 

la Secretariatul General al Guvernului si a fost ulterior trimisa Ministerului Consultarii Publice si Dialogului Social.

 

Ministerul a informat Societatea Timisoara ca dosarul lor se afla in lucru, astfel ca la randul lor, cei de la Societatea Timisoara au cerut presedintelui CJT, Calin Dobra, amanarea sau suspendarea cauzei aflate pe rolul Judecatoriei Timisoara, pana la solutionarea cererii aflate la Ministerul Consultarii Publice si Dialogului Social. 

 

Cei de la Societatea Timisoara nu au primit niciun raspuns oficial. 

 

,,Nu vreau ca comentez despre modalitatea in care va trebui sa parasim Salonul Vega. Avem o sentinta judecatoreasca executorie. Am convocat administratorul cladirii pentru a le preda spatiul. Ce comentez insa sunt politicile publice promovate de Consiliul Judetean Timis. Atunci cand a fost reabilitat acest Bastion, finantatorul german a pus cateva conditii, si anume sa devina un spatiu cultural, in care societatea civila sa se exprime. Au trecut cei cinci ani si imediat lucrurile s-au schimbat. Aceste spatii sunt scoase la licitatie catre agenti comerciali. Se va schimba complet destinatia Bastionului", a declarat Florian Mihalcea, presedintele Societatii Timisoara.

 

Expozitie "Despre nimic..."  

Mihalcea sustine ca Societatea Timisoara a primit din partea Parlamentului European titlul de ,,Cetatean de onoare al Europei", are parte de recunoastere internationala, dar nu si din partea autoritatilor din Romania. ,,Cei de la CJT ar fi trebuit sa stie care este activitatea noastra si ce am facut in toti acesti ani", a comentat Mihalcea.

 Inainte sa paraseasca spatiul, cei de la Societatea Timisoara au organizat o expozitie simbolica denumita ,,Despre nimic...". Au fost amenajate sase panouri goale.   ,,Este prima expozitie de acest fel, pentru ca timisorenii vor trebui sa se obisnuiasca cu ce se va intampla in Bastion din punct de vedere cultural. Adica nimic... Spatiile au fost scoase la licitatie dar nu se inghesuie nimeni. Bastionul este un spatiu mort, in care s-a investit enorm, dar in care nu se intampla nimic", a mai spus Florian Mihalcea. 

 

27 de ani de manifestari politico-civice si culturale

 

Pentru anul 2021, cant orasul de pe Bega va fi Capitala Culturala Europeana, Societatea Timisoara pregatea o inedita expozitie despre Proclamatia de la Timisoara.   ,,Sunt 27 de ani de manifestari politico-civice si culturale de anvergura, aici in spatiul Salonului Vega. Am fost alungati, pur si simplu. Am avut acest spatiu in toate regimurile. Am rezistat regimurilor lui Iliescu si Nastase... Exista o hotarare a Consiliului Judetean care a spus ca nu ni-l mai da. Societatea Timisoara este un reper al acestui oras. Datorita noua s-au intamplat foarte multe lucruri care au democratizat aceasta tara. Asta meritam din partea CJT, sa fim alungati. Era frumos sa fi ramas, puteam sa facem in continuare expozitii, arta, dezbateri, intalniri, mai ales ca orasul este viitoare Capitala Culturala Europeana. Este o sabotare culturala, pur si simplu. Am fost acuzati ca am subanchiriat spatiul. Noi asa ceva nu facem. Suntem extrem de corecti si cinsititi pentru ca suntem fermi in ceea ce spunem. Nu ne permitem sa ne jucam dupa deget, sa fim un ONG de parada. Avem un prestigiu", a spus scriitorul Daniel Vighi.  

  

 ,,Mi-am adus aminte de niste vorbe pe care le-a spus parintele Teofil Paraianu, in ianuarie 1990, cand a fost intrebat de un ucenic despre ce crede el ca s-a intamplat in decembrie 89. Raspunsul a fost cutremurator. Am taiat capul viperei. Acum sa vedem daca putem sa-i oprim veninul. Sunt aproape 28 de ani de atunci si e foarte limpede ca nu am oprit veninul. Parca a devenit si mai virulent. Este evident un act de dispret la adresa postdecembrista a Timisoarei si a Romaniei. Societatea Timisoara s-a identificat in toti acesti ani cu spiritul orasului si al revolutiei. Cred ca este o alta incercare disperata de a nmai face rost de niste bani. Daca cineva il va inchiria acest spatiu va deveni un restaurant, un ceva. Partidul are nevoie de bani. Este din cale afara de trist ce se intampla. Nu este o masura administrativa, ci o masura imorala", a afirmat Doru Botoiu, mebru al Societatii Timisoara.  

Rolul Societatii Timisoara

 

Scriitori, jurnalisti, avocati, medici, ingineri si cadre didactice universitare au alcatuit de atunci si pana astazi nucleul tare al organizatiei. Scopurile principale ale Societatii sunt: apararea drepturilor omului, promovarea si sustinerea unei reale democratii in spatiul careia libertatea cuvantului este de o importanta vitala. Actiunea publica a Societatii are asadar in vedere inainte de toate promovarea valorilor democratice, apararea drepturilor omului, informarea corecta si nepartinitoare a opiniei publice interne si internationale, exprimarea libera a opiniilor, stimularea gandirii libere si critice in intreaga viata politica, sociala si culturala.   Societatea Timisoara nu s-a ferit sa lupte deschis cu nationalismul agresiv, cu manipularile grosolane ale massmediei controlate, cu spaimele si pasivismul, cu oboseala si resemnarea celor care au renuntat sa mai spere in revolutia din decembrie 1989, in democratie, in adevar, in cinste, in demnitatea omului. 

 Societatea Timisoara a militat pentru consolidarea societatii civile romanesti, a sprijinit contactele nemijlocite cu organisme si organizatii nationale si internationale care promoveaza, prin activitatea lor, principiile democratiei, libertatii si demnitatii umane. Presedintele CJT: ,,Potrivit noului Cod Civil, nu se mai pot atribui direct" Calin Dobra, aflat in Spania, a tinut sa aduca precizari fata de modul in care Societatea Timisoara a parasit spatiul din Bastionul Theresia. ,,Contractul de inchiriere dintre Societatea Timisoara si Consiliul Judetean Timis (proprietarul Bastionului Theresia) a expirat, iar acesta nu a mai putut fi prelungit dintr-un motiv foarte simplu: legea nu mai permite acest lucru. Mai exact, potrivit noului Cod Civil, nu se mai pot atribui direct, fara licitatie publica, spatii catre ONG-uri sau Asociatii decat daca acestea sunt de utilitate publica. Ceea ce Societatea Timisoara nu este, dar, in urma unor discutii avute cu reprezentantii organizatiei, au cerut timp pentru a dobandi acest statut. Cum nu l-au obtinut, nu aveam alta varianta decat sa ii notificam pentru a elibera spatiul deoarece Consiliul Judetean a fost, de asemenea, notificat de Curtea de Conturi cu recomandare clara de valorificare a spatiilor. Societatea Timisoara, pentru care am tot respectul si aprecierea, nu poate beneficia de tratament preferential, iar lupta lor pentru statul de drept si respectarea legii nu poate avea dubla masura. Legea se aplica la fel pentru Societatea Timisoara, ca pentru oricine altcineva", a explicat Dobra pe pagina sa de Facebook.

 

Timişoara, 8 iunie 2017

 Societatea Timişoara decernează premiile “Oscar Berger” și “Alexandra Indrieș” pe anul 2016

 Societatea Timișoara organizează luni, 12 iunie 2017, la orele 17, festivitatea de decernare a Premiilor Societăţii Timişoara pe anul 2016, care va avea loc la Universitatea de Vest, sala A01. Premiile “Oscar Berger” și “Alexandra Indrieș” vor fi decernate proiectului de investigație RISE-România și canalului DIGI 24. Sunt invitați Paul Radu, coordinator RISE Project și Cosmin Prelipceanu, redactor-șef DIGI 24. Evenimentul este organizat în colaborare cu Universitatea de Vest.

Societatea Timișoara premiază în fiecare an proiecte media și jurnaliști pentru abordarea temerară și responsabilă a unor teme majore din societatea românească şi pentru promovarea unui spirit de eleganţă şi bună credinţă jurnalistică. Astfel, la 27 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, Societatea Timişoara reafirmă principiile şi valorile în care a crezut şi pentru care a luptat de la început.

 SOCIETATEA TIMIŞOARA

Timişoara, 11 martie 2017

Premiile Societăţii Timişoara pe anul 2016 vor fi acordate jurnaliştilor de la Digi 24 şi RISE Project

 La împlinirea a 27 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, Societatea Timişoara reafirmă principiile şi valorile în care a crezut şi pentru care a luptat de la început.

Unul dintre cele mai importante repere este libertatea de exprimare. În acest sens, Societatea Timişoara a instituit premiul “Alexandra Indrieş” (oferit, până la decesul lui Oscar Berger, de ziarul Timişoara) şi premiul “Oscar Berger”, ambele fiind decernate pentru înalt profesionalism, spirit civic,  pentru abordarea cu curaj şi responsabilitate a unor teme majore din societatea românească şi pentru promovarea unui spirit de eleganţă şi bună credinţă jurnalistică.

Consiliul de conducere al Societăţii Timişoara a hotărât acordarea premiului “Alexandra Indrieş” pe anul 2016 postului de televiziune Digi 24 şi a premiului “Oscar Berger” grupului de investigatii RISE Project, o comunitate de jurnaliști, programatori şi activişti care investighează crima organizată și corupția care afectează România și țările din regiune.

Festivitatea de premiere va avea loc la Timişoara, la 15 iunie 2017, la împlinirea a 27 de ani de la intervenţia minerilor în Piaţa Universităţii din Bucureşti.

Consiliul de conducere al Societăţii Timişoara

Florian RĂZVAN-MIHALCEA

PREŞEDINTE

Timişoara, 9 martie 2017

PMCE a cerut un moment de reculegere în memoria femeilor ucise şi persecutate de regimurile comuniste

Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene -organizaţie din care face parte şi Societatea Timişoara- a solicitat ieri, 8 martie 2017, un moment de reculegere în memoria femeilor executate, ucise, încarcerate, torturate și persecutate în timpul regimurilor comuniste.

Ziua Internațională a Femeii, 8 martie, despre care a început să se vorbească pentru prima dată în urma mișcărilor muncitoarelor din Statele Unite ale Americii la începutul secolului XX, a fost confiscată de dictaturile comuniste din Europa ca sărbătoare ideologica și a fost celebrată an de an, în mod ipocrit, cu fast excesiv.
Platforma atrage atenţia asupra crimelor îndreptate, în timpul dictaturilor comuniste, împotriva femeilor, executate în urma unor procese înscenate sau fără proces, ucise pe frontiere sau care au pierit în urma încarcerării sau trimiterii în lagăre de concentrare şi de muncă forţată.
Platforma Memoriei şi Conştiinţei Europene a cerut comunităţii internaţionale recunoaşterea şi comemorarea acelora cărora regimurile comuniste le-au încălcat drepturile fundamentale.

Florian RĂZVAN-MIHALCEA

preşedinte

Societatea Timişoara

Timişoara, 2 februarie 2017

COMUNICAT AL SOCIETĂŢII TIMIŞOARA:

“…nimeni şi nimic nu ne mai poate intimida”

Societatea Timişoara, păstrătoare a valorilor Revoluţiei române din perioada 15 decembrie 1989 - 15 iunie 1990, cere Guvernului României:

1. Să abroge ordonanţa de urgenţă referitoare la modificările Codului penal şi ale Codului de procedură penală, în interiorul termenului de la care aceasta produce efecte.
2. Să respecte statul de drept, separarea puterilor în stat şi instituţiile statului şi să nu permită prin acţiuni îndreptate împotriva justiţiei alunecarea spre dictatură.
3. Să demită imediat ministrul Justiţiei.
4. Să protejeze cetăţenii României care participă la proteste, să nu iniţieze şi să nu permită diversiuni şi violenţe care să compromită manifestaţiile  paşnice ale demonstranţilor anti-guvernamentali.
5. Să nu iniţieze niciun act legislativ care ar diminua competenţele DNA în interesul unui aparent grup infracţional constituit la nivelul conducerii PSD. Să nu întreprindă  nicio acţiune prin care s-ar încerca influenţarea actului de justiţie, profitând politicienilor care încalcă legea.
6. Să aibă mereu în vedere că cei care au luptat în decembrie 1989 pentru democraţie şi pentru statul de drept nu vor permite niciodată nicio încercare de impunere dictatorială a unui grup ce nesocoteşte valorile pentru care unii şi-au dat viaţa.

Reamintim că: “După ce am înfruntat şi am învins, fără ajutorul nimănui, unul din cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni şi nimic nu ne mai poate intimida.” (11 martie 1990 - Proclamaţia de la Timişoara)

Florian RĂZVAN-MIHALCEA

PREȘEDINTE

Moștenire și moștenitori. O anamneză critică a despărțirii (?) de comunism.

UVT, marţi 25 octombrie 2016

Înregistrarea video a conferinţei

În cadrul proiectului ”România identitară. Recuperarea memoriei istorice și a sentimentului identitar” susținut de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), Societatea Română de Psihanaliză, împreună cu Societatea Timișoara și Centrul de Diagnoză Socială din Facultatea de Sociologie și Psihologie vă invită la Atelierul ”Moștenire și moștenitori. O anamneză critică a despărțirii (?) de comunism”.

Evenimentul va avea loc marți, 25.10.2016, ora 18.30, în amfiteatrul A01 al Universității de Vest din Timișoara și îi va avea ca invitați pe: psihanalist-in-fromare Rodica Speranța Pantelie, Conf.univ.dr. Viorel Marineasa, Prof.univ.dr. Daniel Vighi și Prof.univ.dr. Alin Gavreliuc. 

 

Mihalcea: ”România ar fi o deschizătoare de drumuri”

Evenimentul zilei

, joi 22 septembrie 2016, de Georgeta Petrovici

Societatea Timișoara susține înființarea unui departament care să investigheze crimele comunismului. Printr-o scrisoare deschisă, adresată președintelui României, Klaus Iohannis, ministrului Justiției, Raluca Prună, respectiv procurorului general Augustin Lazăr, timișorenii propun câteva soluții pertinente în acest sens.

”Credem că înfiinţarea unui astfel de departament ar fi o urmare firească a semnării de către Ministrul Justiției din România, cu aproape doi ani în urmă, a declaraţiei de la Talin în care 10 state din Europa de Est au convenit să găsească împreună calea prin care crimele comunismului să fie aduse în fata unor instanţe naţionale sau internaţionale. La Talin s-a constituit un grup de lucru din experți care caută metoda cea mai adecvată pentru a pune în practică ceea ce statele, prin vocea miniştrilor de justiție, au hotărât. Una dintre soluţiile grupului de experți este chiar aceea de a înfiinţa birouri de procuror în fiecare țară, birouri care să colaboreze în cadrul unui sistem interstatal și care să prezinte dosarele întocmite instanţelor naționale. Prin acest demers, România ar fi o deschizătoare de drumuri, ar fi primul stat care ar trece de la declaraţii politice la soluții în vederea îndeplinirii obiectivelor Declaraţiei de la Talin”, spune președintele Societății Timişoara, Florian Răzvan-Mihalcea. (Foto: Adrian Pîclișan)

Societatea Timişoara, membră a Platformei Memoriei și Conştiinţei Europene, militează pentru găsirea unei soluții instituţionale pentru pedepsirea crimelor comise în perioada comunistă şi pentru aflarea întregului adevăr care să stea la baza scrierii istoriei comuniste și postcomuniste în România.

8 septembrie 2016

Invitaţie la Salonul Vega - Aromânii deportaţi în Bărăgan 

Societatea Timişoara vă invită în perioada 9-11 septembrie 2016 la manifestarea "Aromânii din Banat: din deplasare în deportare", care va fi găzduită la Salonul Vega - Bastionul Theresia din Timişoara, conform programului anexat.

Florian Răzvan-Mihalcea

președintele Societății Timișoara

 

Program

Vineri 9 septembrie

 

Începând cu ora 16.00 : Salonul Vega la Bastionul din centrul Timişoarei;

Primirea invitaţilor si direcţionarea lor către Hotel « Cina Banatul », Bd. Republicii nr.7, Timişoara – la 10 minute distanţă;

9 – 11 septembrie : Expoziţie de fotografie

Sâmbata 10 septembrie

10.00 – 17.30 : Un tur prin Dudeştii Noi,  Becicherecu Mic, Biled, Iecea Mica, Cărpiniş, Jimbolia, Grabăţ, Gotlob, Tomnatic, Lovrin, Sandra, Becicherec şi retur la Timişoara.

13.00 – 14.45 : Pauza de masă, Jimbolia

19.00 : Adunare-meeting la Societatea Timişoara, Salonul Vega de la Bastion

19.15 : Prezentare generală Smaranda Vultur, renumită specialistă în istoria orală, autoare a mai multor contribuţii despre deportarea în Baragan

20.15 Mesajul preşedintelui Asociaţiei deportaţilor din România, mesajul preşedintelui Comunităţii aromânilor din România, Filiala Timişoara, Gelu Trişina, şi mesajul preşedintelui asociaţiei Cârlibana Victor Enache.

20.30 : Mărturii ale foştilor deportaţi prezenţi în sală care vor fi invitaţi să vorbească.

Paul Beza, Passima Zoia, Vasile Topa, Stefan Costea...  (prima parte)

Întrebări şi intervenţii din sală

Duminica 11 septembrie

10.30 : Continuarea discutiilor cu fostii deportati prezenti la eveniment

De asemeni vor interveni : Costică Canacheu (deputat în Parlamentul României), Alexandru Gica (Universitatea Bucureşti), Enache Tuşa (Universitatea Ovidius din Constanţa)…

Pentru cine doreşte există posibilitatea de a vizita: Muzeul Satului Bănăţean, Expoziţie de icoane la Catedrala din centru, Muzeul de artă din Timişoara.

25 mai 2016

Crime pe frontieră în România comunistă / Border Killings in Communist Romania

Lucrare prezentată la Conferinţa Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, Nurnberg, 25 mai 2016

Autor: Alexandra Răzvan-Mihalcea, avocat, Societatea Timişoara, Timişoara

16 mai 2016

Societatea Timișoara acreditează observatori la alegerile locale

Persoanele care doresc să participe la monitorizarea alegerilor locale din 5 iunie 2016 pot fi acreditate ca observatori interni din partea Societăţii Timişoara.

Cererea de acreditare şi declaraţia pe proprie răspundere semnată în original, al căror model se găseşte pe www.societateatimisoara.ro, împreună cu copia cărţii de identitate trebuie să ajungă la sediul din Timişoara, str.Goethe, nr.2, jud.Timiş, până la data de 27 mai 2016. Documentele vor fi trimise şi în format electronic la adresa de e-mail observator.alegeri@gmail.com.

Acreditările sunt valabile la toate secțiile de votare din județ sau din municipiul Bucureşti.

Florian Răzvan-Mihalcea

președintele Societății Timișoara

Societatea Timişoara vrea tăierea pensiilor foştilor membri ai Securităţii. Ion Iliescu este şi el vizat (video)

mediafax.ro,  sâmbătă, 12 martie 2016, de Departamentul Corespondenţi

Membrii Societăţii Timişoara propun, la 26 de ani de la redactarea Proclamaţiei de la Timişoara, tăierea pensiilor foştilor membri ai Securităţii şi ai aparatului de conducere comunist, inclusiv a lui Ion Iliescu, cu 50 până la 75 la sută.

Fostul director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Marius Oprea, membru al Societăţii Timişoara, a afirmat, sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă convocate pentru a marca 26 de ani de la redactarea şi citirea Proclamaţiei de la Timişoara, că propune elaborarea unei legi prin care foştilor securişti şi membri ai nomenclaturii comuniste să li se taie pensia cu 50 până la 75 la sută, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul lui Alexandru Vişinescu.

„În ianuarie 2016, preşedintele Iohannis a promulgat o lege prin care cei condamnaţi pentru acte de tortură, pe lângă pedeapsa penală suportă şi o pedeapsă financiară, li se taie pensia cu 50-75 la sută. E o aiureală această lege, pentru că are ca obiect un singur om, pe Vişinescu. În ceea ce priveşte o condamnare a responsabililor pentru instaurarea şi funcţionarea regimului comunist am propus printr-un proiect de lege extinderea prevederilor legii din 2016 cu nişte măsuri similare – cei responsabili de funcţionarea comunismului, activităţi de partid şi foşti securişti, magistraţi, păţesc ce păţeşte în momentul de faţă şi Vişinescu – dacă acest proiect de lege se aprobă, urmează ca în acel fond special în care se varsă acum pensia lui Vişinescu şi este destinată victimelor să se verse şi aceşti bani”, a spus Oprea.

Potrivit acestuia, legea i-ar viza pe cei care au făcut parte din nomenclatura comunistă, dar şi foşti securişti, în total, aproximativ 15.000 de persoane din întreaga ţară.

„Am zis să le tăiem pensiile următorilor – membri ai consiliilor de miniştri până la nivelul din ministere din perioada comunismului, membrii prezidiului marii adunări naţionale, primii secretari judeţeni, secretarii adjuncţi judeţeni, conducerea fostei securităţi, ofiţerii din fosta Direcţie a şasea a Securităţii, persoanele care au fost stabilite ca lucrători sau colaboratori ai securităţii”, a mai spus istoricul Marius Oprea.

Conform acestuia, tăierea pensiilor celor vizaţi de lege se poate face printr-o hotărâre a instanţei, în baza informaţiilor obţinute de la CNSAS sau Investigării Crimelor Comunismului. Printre cei vizaţi de această lege ar fi şi fostul preşedinte Ion Iliescu.

„Printre cei vizaţi este şi Ion Iliescu, care ar trebui să dea pensia lui. Bătălia continuă, însă ceea ce trăiesc de 25 de ani încoace – mă aflu zilnic în acelaşi paradox – cum să lupţi împotriva totalitarismului prin mijloace democratice. Doamne ajută să-i vedem pe securişti fără pensie!”, a concluzionat Oprea.

Societatea Timişoara îi solicită preşedintelui Iohannis retragerea ordinelor naţionale ale României persoanelor condamnate sau care au făcut poliţie politică

Pe listă sunt Adrian Năstase şi Rodica Stănoiu

timpolis.ro,  joi, 10 martie 2016, de Oana Dima

Societatea Timişoara îi solicită preşedintelui României, printr-o scrisoare deschisă, să retragă ordinele naţionale ale României conferite unor persoane condamnate la închisoare sau care au făcut poliţie politică.

 

Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui României, Klaus Iohannis, Societatea Timişoara anunţă că constatat că ordinele naţionale ale României (Steaua României, Serviciul Credincios, Pentru Merit) sunt deţinute în prezent de persoane care se încadrează în prevederile art. 51 din Legea nr. 29/2000, privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată. „Vă solicităm să binevoiţi a da publicităţii în ce măsură prevederile acestui act normativ sunt respectate şi în ce măsură ordinele naţionale au fost retrase celor care sunt condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate (art. 51 lit. a din lege) sau se află în situaţii de nedemnitate (art. 51 lit. b din lege), prin faptul că au desfăşurat activităţi de poliţie politică”, se arată în scrisoarea deschisă, semnată de Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

Reprezentanţii Societăţii Timişoara îi mai solicită preşedintelui să dispună retragerea ordinului, în cazul în care aceasta nu s-a realizat, celor care, potrivit legii, nu mai sunt compatibili cu deţinerea decoraţiei.

Persoanele aflate în această situaţie, identificate de către Societatea Timişoara, îi vizează pe Adrian Năstase, Irina Jianu, Miron Mitrea, Şerban Brădişteanu, Emilian Cutean şi Rodica Stănoiu. Aceştia fie au avut o condamnare, fie au făcut poliţie politică.

Adrian Năstase – Ordinul Steaua României, în grad de Mare Cruce, în anul 2002.

Acesta a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „Zambaccian”, pentru şantaj şi luare de mită, şi la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, pentru folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

„Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de patru ani şi şase luni închisoare. Adrian Năstase a executat efectiv 500 de zile de pedeapsă, respectiv 228 de zile din pedeapsa primită în dosarul «Zambaccian» şi 272 de zile din condamnarea dispusă în «Trofeul calităţii». La acestea s-au adăugat 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări ştiinţifice. Astfel, s-a considerat că Adrian Năstase a executat 605 zile din pedeapsă”, se arată în scrisoarea deschisă.

Irina Paula Jianu – Ordinul pentru Merit, în grad de Cavaler, în 2004.

Aceasta a fost condamnată la şase ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice  în formă calificată, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual la Legea contabilităţii, folosirea creditului societăţii într-un scop contrar intereselor societăţii, la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „Zambaccian”, pentru spălare de bani, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii şi folosire la autoritatea vamală de documente false, şi la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită în dosarul „Casa din Băneasa”.

Miron Mitrea – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, în 2002.

Fostul senator PSD a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Casa din Băneasa”, pentru luare de mită.

Şerban Alexandru Brădişteanu – Ordinul Steaua României, în grad de Mare Ofiţer, în 2002. 

Fostul senator PSD, medicul Şerban Brădişteanu a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de trei ani, pentru favorizarea făptuitorului. Şerban Brădişteanu a fost acuzat că a încercat tergiversarea punerii în executare a deciziei din 20 iunie 2012 de condamnare a lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul calităţii”.

Emilian Cutean – Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, în 2004.

Acesta a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare, pentru infracţiuni de corupţie, fiind eliberat în 14 aprilie 2015. Cererea de revizuire se află în curs de judecată la Curtea de Apel Bucureşti.

Rodica Stănoiu – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, în 2002.

Societatea Timişoara îi reaminteşte preşedintelui Klaus Iohannis că CNSAS a stabilit prin decizia nr.1676/7 decembrie 2006, menţinută prin decizia nr. 85 din 6 februarie 2007, că Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei în Guvernul Năstase, a desfăşurat activităţi de poliție politică din anul 1983 până în 1987 și că a semnat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta”. Contestația Rodicăi Stănoiu a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Oradea prin sentinţa nr. 213/19 iunie 2012, rămasă definitivă prin decizia nr. 968/26 februarie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Societatea Timişoara, alături de László Tőkés: „A fost şi rămâne un simbol al Revoluţiei Române“

adevarul.ro,  luni 7 martie 2016, de Ştefan Both

“Societatea Timişoara” consideră că retragerea decoraţiei Ordinul Naţional „Steaua României” lui László Tőkés este o decizie pripită şi solicită reexaminarea de îndată a acesteia.

“Societatea Timişoara” îşi exprimă dezacordul faţă de decizia preşedintelui României, Klaus Iohannis, de a retrage decoraţia Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler domnului László Tőkés, urmare a Hotărârii Consiliului de Onoare pentru Ordinul Naţional „Steaua României” din data de 20 septembrie 2013.

 

 Decoraţia a fost conferită în anul 2009, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, în semn de înaltă apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând, prin exemplul personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste.

Considerăm că László Tőkés a fost şi rămâne un simbol al Revoluţiei Române, motivaţie care a stat la baza decernării Ordinului.   Pretextul retragerii decoraţiei l-au reprezentat anumite declaraţii, considerate "neconstituţionale".   Or, într-un stat democratic, manifestarea dreptului la liberă exprimare nu poate fi considerată contrară Constituţiei”, se arată în comunicatul transmis de "Societatea Timişoara".   "Societatea Timişoara" are ca scop principal, consacrat în statut şi în Proclamaţia de la Timişoara, apărarea drepturilor fundamentale ale omului, dreptul la liberă exprimare fiind unul dintre cele mai importante.   “Societatea Timişoara consideră că avem de-a face cu o decizie pripită şi solicită reexaminarea de îndată a acesteia”, suţin cei din "Societatea Timişoara".

Societatea Timişoara a depus plângere penală împotriva organizatorilor expoziţiei "Our Body" (video)

epochtimes-romania.com,  joi, 18 februarie 2016, de Gina Sturdza

Societatea Timişoara a introdus o acţiune civilă prin care solicită închiderea expoziţiei, interzicerea expunerii de corpuri umane plastinate în Timişoara şi înhumarea cadavrelor. De asemenea, Societatea a depus o plângere penală împotriva organizatorilor expoziţiei pentru săvârşirea infracţiunii de Profanare de cadavre sau morminte

Reprezentanţii Societăţii Timişoara: Alin Gavreliuc (vicepreşedinte), Piroska Bogdan (secretar executiv al consiliului de conducere) şi Anca Florescu (avocat şi membru) în timpul conferinţei de presă (Epoch Times)

Societatea Timişoara a anunţat miercuri în cadrul unei conferinţe de presă introducerea demersurilor în justiţie împotriva expoziţiei „Our Body: Universul Interior”, găzduită de Muzeul Banatului în Bastionul Theresia.

Având în vedere prevederile legislaţiei civile în vigoare, care protejează valorile sociale referitoare la respectul pentru corpul şi memoria celor dispăruţi, Societatea Timişoara a introdus în data de 12 februarie, la Judecătoria Timişoara, o acţiune civilă prin care solicită închiderea expoziţiei, interzicerea expunerii de corpuri umane plastinate în Timişoara şi înhumarea cadavrelor. Alături de acţiunea civilă, pe calea ordonanţei preşedinţiale, s-a cerut suspendarea temporară a expoziţiei până la soluţionarea definitivă a acţiunii civile de fond.

Reprezentanţii Societăţii Timişoara - Alin Gavreliuc (vicepreşedinte), Piroska Bogdan (secretar executiv al consiliului de conducere), şi Anca Florescu (avocat şi membru) -, au mai anunţat că în data de 16 februarie a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, o plângere penală împotriva organizatorilor expoziţiei „Our Body: Universul Interior” pentru săvârşirea infracţiunii de Profanare de cadavre sau morminte – prevăzută şi pedepsită de art. 383 Cod penal. De asemenea, în urma comunicatului de protest la adresa expoziţiei, al Societăţii Timişoara, din data de 2 februarie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a trimis aspectele invocate de Societate spre competenţă soluţionare Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara.

"Am depus în data de 16 februarie o plângere penală la Parchectul de pe lângă Judecătoria Timişoara pentru profanarea de cadavre. Legislaţia din România are menirea de a proteja valori sociale care includ şi respectul datorat oamenilor după moartea lor. Ne referim la faptul că în considerarea vieţii pe care acel corp a purtat-o odată acelui corp trebuie să i se acorde respect. În cadrul demersurilor în justiţie am arătat că reprezintă o lipsă de etică a expune nişte corpuri umane jupuite de piele cu organele interne expuse într-un mod care sfidează bunul simţ. Nu cunoaştem nimic despre cei cărora le-au aparţinut aceste corpuri. Am arătat că se obţine profit de pe urma acestei expoziţii fără a se arăta cauzele decesului sau un consimţământ venit din partea familiilor celor decedaţi. Noi am arătat că trupurile acelea devin o simplă marfă de pe urma căreia se obţin venituri băneşti”, a notat Anca Florescu, avocat şi reprezentant al Societăţii Timişoara, în timpul evenimentului.

Atât în cadrul demersului civil, cât şi al celui penal, s-a arătat că expoziţia contravine valorilor sociale legate de respectul datorat persoanei decedate: prin modul de expunere al corpurilor, prin faptul că se obţine profit de pe urma acestor corpuri, că nu se prezintă niciun fel de documente legate de corpuri, prin suspiciunile ridicate de provenienţa corpurilor din China, ţară cu privire la care există multiple rapoarte privind traficul de organe umane, organizat de stat, de la prizonieri de conştiinţă, în special Falun Gong, fără consimţământul acestora.

Astfel, vicepreşedintele Societăţii Timişoara, Alin Gavreliuc, a declarat că "Trăim într-un ambient civic în care nu totul este posibil. De aceea, evenimentul care se petrece în Timişoara atentează la ceea ce înseamnă exigenţa civică a Timişoarei. Intervenim din trei motive. Credem că o asemenea expoziţie atentează asupra demnităţii fiinţei umane, există o decenţă care însoţeşte tratarea morţii. Felul în care s-a organizat expoziţia, care are şi un obiectiv lucrativ, urmăreşte şi profitul, ne arată că avem parte de ceva care atentează la aceste valori ale convieţuirii civilizate într-o lume democratică şi urmăreşte probabil nişte interese care nu au legătură cu ştiinţa”.

Cu această ocazie, Societatea Timişoara a anunţat că lansează Petiţia "Pentru închiderea expoziţiei «Our Body: Universul Interior» de la Muzeul Banatului Timişoara", care poate fi semnată la:http://www.petitieonline.com/închideţi_expoziţia_our_body-universul_interior_muzeul_banatului

Acuzaţii de profanare de cadavre la Muzeul Banatului! Societatea Timişoara vrea să interzică „Our Body”

debanat.ro, miercuri 17 februarie 2016, de Dariana Bratu

Expoziția „Our Body: Universul interior” a stârnit controverse și la Timișoara. Societatea Timișoara a făcut o plângere penală împotriva organizatorilor expoziției și a cerut suspendarea acesteia până la soluționarea cazului. Acuzația? Nici mai mult, nici mai puțin decât profanare de cadavre.

Pe 5 februarie, la Muzeul Banatului, a debutat „Our Body: Universul interior”, expoziție care folosește cadavre și organe reale pentru a prezenta corpul uman. Societatea Timișoara a făcut o plângere penală și una civilă, în speranța că expoziția va fi interzisă. „Am introdus în 12 februarie, la Judecătoria Timișoara, o acțiune civilă prin care solicităm închiderea expoziției, interzicerea expunerii de corpuri umane plastinate în Timișoara și înhumarea cadavrelor. (…) În 16 februarie a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara o plângere penală împotriva expoziției «Our Body», pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de cadavre sau morminte (…) în urma comunicatului de protest la adresa expoziției, al Societății Timișoara, din data de 2 februarie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a trimis aspectele invocate de noi spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara”, spun cei de la Societatea Timișoara.

Care sunt motivele pentru care s-au depus plângerile? Societatea consideră că „Our Body” prezintă corpurile decedate într-un mod jignitor. „Trăim într-un ambient civic în care nu totul este posibil. Evenimentul care se petrece în Timișoara atentează la ceea ce înseamnă exigența civică a Timișoarei. Intervenim din trei motive. Credem că o asemenea expoziție atentează asupra demnității ființei umane, există o decență care însoțește tratarea morții. Felul în care s-a organizat expoziția, care are și un obiectiv lucrativ, urmărește și profitul, ne arată că avem parte de ceva care atentează la aceste valori ale conviețuirii civilizate într-o lume democratică și urmărește probabil niște interese care nu au legătura cu știința (…) Organizatorii nu au pus la dispoziție documente despre proveniența cadavrelor, nu cunoaștem identitatea acestor cadavre (…) Această expoziție este organizată de Muzeul Banatului. Nu am văzut în agenda publică o asemenea expoziție în 2016, se pare că avem de-a face cu o inițiativă proprie a directorului acestui muzeu, fără o consultare”, susține Alin Gavreliuc, reprezentant al Societății Timișoara.

Directorul Muzeului Banatului, Claudiu Ilaș, spune că nu a fost contactat de Societatea Timișoara și nu vrea să facă declarații pe acest subiect până nu are mai multe informații. Totuși a existat un răspuns din partea organizatorilor expoziției, acesta fiind oferit în ziua deschiderii evenimentului. „Corpurile umane pe care le vedeți sunt împrumutate companiei noastre, în scop educațional. După încheierea expoziției noastre ele vor fi duse înapoi, în Hong Kong, unde vor face parte dintr-o expoziție permanentă. Avem certitudinea că oamenii ale căror corpuri au fost expuse au murit din cauze naturale. Înțelegem pe deplin îngrijorările dumneavoastră, dar vă putem spune că aceste îngrijorări nu sunt valide pentru expoziția noastră. Avem documente care atestă toate aceste lucruri, dar nu avem voie să le facem publice. Ne este interzis să dăm informații despre aceste persoane, care a fost vârsta lor, care le este numele și așa mai departe. Tot ceea ce facem este pentru educație”, a explicat Heidi Pinchal, purtătorul de cuvânt al expoziției. „Our Body” s-a bucurat de mult succes la Timișoara. De la deschidere și până în prezent, expoziția a fost vizitată de aproximativ 2.600 de persoane. Societatea Timişoara a lansat miercuri și o petiție „Pentru închiderea expoziției «Our Body: Universul Interior» de la Muzeul Banatului Timişoara”, care poate fi semnată aici.

Societatea Timişoara protestează faţă de expoziţia de cadavre: 

„Decedaţii provin din China, singura ţară care plastinează cadavre“

Adevărul.ro, marţi 2 februarie 2016,  de Ştefan Both

Începând cu data de 5 februarie, Muzeul Banatului găzduieşte în Bastionul Theresia expoziţia „Our Body: Universul Interior”. Societatea Timişoara cere închiderea şi interzicerea expoziţiei pe teritoriul României.

Societatea Timişoara doreşte să atragă atenţia asupra următoarelor aspecte legate de expoziţia "Our Body: Universul Interior": Expoziţia prezintă corpuri umane reale, înfăţişate în diferite ipostaze, jupuite de piele, cu ţesuturile şi organele interne expuse, conservate prin tehnica plastinaţiei (tratare cu cauciuc siliconic lichid).

“Potrivit declaraţiilor doamnei Heidi Pincher, reprezentant al Universal Exhibition Group, din cadrul conferinţei de presă organizate la deschiderea expoziţiei de anul trecut de la Cluj-Napoca, specimenele expuse au fost procurate de la Anatomical Sciences & Technologies Foundation din Hong Kong, ele aparţinând unor oameni decedaţi în China. Organizatorii au invocat faptul că „legea” nu le permite să prezinte documentele care atestă identitatea decedaţilor expuşi, cauzele decesului, ori documente privind consimţământul lor sau al familiilor lor în vederea folosirii corpurilor în scopuri educaţionale”, susţine cei de la Societatea Timişoara.

Legat de expoziţia ce urmează să se deschidă în Timişoara, Societatea Timişoara consider că “expunerea unor cadavre spre delectarea publicului, în diferite ipostaze, unele chiar ilare, în scopul de a obţine profit, reprezintă un comportament nefiresc faţă de corpul unei persoane decedate, care afectează grav sentimentul de respect faţă de morţi şi contravine credinţelor tradiţionale ale poporului român ce impun un comportament decent faţă de corpul defunctului şi organizarea de funeralii. Dincolo de pretextul educaţional, organizatorii fac practic un spectacol din expunerea corpurilor unor persoane decedate, de pe urma căruia se obţin câştiguri băneşti”.

O expoziţie similară a fost interzisă în aprilie 2009 pe teritoriul Franţei, prin hotărâre judecătorească, în temeiul prevederilor legii civile franceze care statuează că: “Rămăşiţele pământeşti ale persoanei decedate trebuie tratate cu respect, demnitate şi decenţă”. Judecătorii francezi au considerat că: "Spaţiul desemnat de lege pentru cadavre este cel al cimitirului". Tot prin hotărâre judecătorească, Israelul a interzis o astfel de expoziţie în octombrie 2012, pe considerentul că „violează demnitatea umană, inclusiv demnitatea persoanei decedate”, instanţa hotărând ca autorităţile israeliene să ia toate măsurile necesare ca un astfel de eveniment să nu mai aibă loc vreodată în Israel.

“Atragem atenţia că decedaţii provin din China, o ţară totalitară, condusă de regimul comunist, cunoscut pentru încălcarea drepturilor omului, astfel că, în mod firesc, la nivel internaţional s-a ridicat întrebarea dacă  trupurile expuse nu aparţin dizidenţilor executaţi în închisorile chineze. China este acuzată de tortură, tratamente inumane sau degradante folosite în mod obişnuit în sistemul de detenţie chinez, de persecuţii politice şi religioase şi de uciderea prizonierilor de conştiinţă aflaţi în închisorile chineze, în special practicanţi Falun Gong, pentru a le vinde organele pentru profit, afacere organizată de sistemul militar. China este singura ţară care plastinează cadavre, fapt permis, considerăm noi, tocmai de contextul teribil al situaţiei drepturilor omului din această ţară.

În acest context menţionăm faptul că firma americană Premier Exhibitions, care expune în SUA cadavre de acest gen, provenite, în mod evident, tot din China, a fost obligată în anul 2010 de către Procurorul General al New York-ului, Andrew Cuomo, să afişeze pe prima pagină a site-ului Premier Exhibitions un anunţ, potrivit căruia: „Această expoziţie afişează rămăşiţe umane ale cetăţenilor sau rezidenţilor chinezi, primite iniţial de la Biroul chinez de Poliţie. Biroul chinez de Poliţie poate primi corpuri umane din închisorile chineze”.

Mai dorim să arătăm că de obicei companiile care organizează astfel de expoziţii în lume afirmă, la fel ca şi organizatorul de la Muzeul Banatului, că acestea au fost donate de universităţi şi fundaţii chineze, în scopuri ştiinţifice şi educaţionale.

O echipă ABC News a efectuat cu ani în urmă o investigaţie în oraşul Dalian, unde se efectua plastinaţia. A descoperit că "universitatea" despre care se vorbea în acel caz era în fapt o baracă dintr-un ghetou al oraşului. Aici erau plastinate, în condiţii insalubre, cadavre aduse cu camionul – uneori pline de sânge – de la Biroul Securităţii şi Poliţiei din oraşul Dalian”, se arată în comunicatul tarnsmis de Societatea Timişoara.

Pentru motivele expuse mai sus, Societatea Timişoara consideră că o astfel de expoziţie nu ar trebui găzduită de Muzeul Banatului şi nu îşi are locul în nicio altă locaţie din România, fapt pentru care solicită autorităţilor române închiderea şi interzicerea expoziţiei pe teritoriul României.

 

miercuri 30 decembrie 2015

Scrisoare către Președintele României

Găsiți alăturat scrisoarea trimisă Presedintelui României de către Societatea Timișoara, Platforma Memoriei și Conștiinței Europene și domnul Laszlo Tokes, membru al Parlamentului European, care conține un apel pentru susținerea condamnării internaționale a crimelor comunismului și pentru declasificarea tuturor arhivelor Revoluției Române din 1989.

Florian Răzvan-Mihalcea

Președintele Societății Timișoara

Letter to the President of Romania

Please find enclosed a letter to the President of Romania by the Timisoara Society, the Platform of European Memory and Conscience and Mr László Tökés, Member of the European Parliament, which containsan Appeal to support justice for the international crimes of Communism and to de-classify the records of the Romanian revolution of 1989.

Florian Razvan-Mihalcea

President of Timisoara Society

Letter to the President or Romania_28.12.2015.pdf

miercuri 16 decembrie 2015

INVITAȚIE

SOCIETATEA TIMIȘOARA vă invită sâmbătă, 19 decembrie 2015, ora 10.00,

la Salonul Vega-Bastionul Theresia, unde va fi prezentată

PLATFORM OF EUROPEAN MEMORY AND CONSCIENCE

(Platforma Memoriei și Conștiinței Europene)

La această organizație a aderat la 17 noiembrie 2015 și Societatea Timișoara.

 

Participanți la eveniment: membri ai conducerii Platformei-Neela Winkelmanova, Goran Lindblad, Tokes Laszlo, Monica Macovei, europarlamentari și reprezentanți ai societății civile.

 

Platforma Memoriei și Conștiinței Europene este o organizație internațională neguvernamentală non-profit care reunește 51 de instituții și organizații publice și private din 18 țări, active în cercetare, documentare, conștientizarea și educația cetățenilor europeni cu privire la regimurile totalitare din Europa secolului XX.

Inițiativa este menită să analizeze trecutul totalitar și s-a născut în 14 octombrie 2011, la Praga, când a fost semnat actul de înființare a platformei, în prezenţa premierilor Republicii Cehe (Petr Nečas), al Ungariei (Viktor Orban) şi al Poloniei (Donald Tusk), în perioada în care europarlamentarul Tökés László era vicepreşedinte al Parlamentului European. Platforma a propus către Organizația Națiunilor Unite, cu doi ani în urmă, înființarea unui Tribunal Penal care să judece crimele împotriva omenirii comise de regimurile politice din țările foste comuniste.

SOCIETATEA TIMIȘOARA

Societatea Timişoara cere responsabilitate maximă în formarea unui nou guvern

Societatea Timişoara solicită atât preşedintelui Klaus Iohannis, cât şi clasei politice din România, "responsabilitate maximă” în formarea unui nou guvern, după demisia premierului Victor Ponta, şi a atras atenţia că este necesară respectarea referendumului pentru Parlament unicameral.

Societatea Timişoara cere responsabilitate maximă în formarea unui nou guvern (Imagine: Valeriu Tanasoff/ Arhiva Mediafax Foto)

Potrivit unui comunicat de presă, de miercuri, al Societăţii Timişoara, reprezentanţii acestei organizaţii solicită responsabilitate în formarea unui nou guvern, transmite corespondentul MEDIAFAX.

”Societatea Timişoara cere actualei clase politice şi preşedintelui României Klaus Johannis responsabilitate maximă în formarea noului guvern. Cerem public respectarea Proclamaţiei de la Timişoara din 1990, în special a punctului 8 (care face referire la lustraţie - n.r.). De asemenea, socotim că este necesară respectarea referendumului pentru Parlament unicameral, cu 300 de parlamentari”, se arată în comunicat.

Societatea Timişoara mai solicită asumarea votului electronic, dar şi oprirea accesului la funcţiile publice a oricăror demnitari cercetaţi penal.

”Adăugăm blocarea numirii în funcţii publice a traseiştilor politici. Se impune, totodată, asumarea votului electronic pentru românii de pretutindeni. Cerem respectarea sloganului demonstraţiei din 3 noiembrie, «Corupţia ucide» şi, în consecinţă, oprirea accesului la funcţiile publice a oricăror demnitari cercetaţi penal”, se mai arată în acelaşi comunicat.

Societatea Timişoara a luat fiinţă în prima lună după Revoluţia din decembrie 1989, fiind fondată de un grup de intelectuali timişoreni care au participat la evenimentele de atunci.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că îşi depune mandatul şi că speră că demisia Guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă, adăugând că este nevoie de soluţii raţionale. Ponta consideră că supărarea cetăţenilor nu trebuie să degenereze în violenţă stradală, de aceea demisia Guvernului este cea mai oportună soluţie.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că vrea să termine în această săptămână prima rundă de consultări cu partidele parlamentare, iar după aceea va expune primele concluzii şi opinia sa în ce priveşte demersul ulterior.

Iohannis a menţionat că aceste consultări, "în varianta optimală", vor avea loc joi, cel târziu vineri.

"Vom avea un guvern interimar, vom avea o soluţie pe care o voi comunica atunci când ea se cristalizează", a mai spus preşedintele.

Menţionând faptul că în cursul acestei zile şi partidele şi analiştii "au vehiculat fel şi fel de variante", preşedintele a precizat că el nu doreşte, la acest moment, să intre "în detalii tehnice".

"După ce vom parcurge următorii paşi şi după prima rundă de consultări, voi veni în faţa opiniei publice, voi expune primele concluzii şi voi expune opinia mea în ceea ce priveşte demersul ulterior", a spus Klaus Iohannis.

Demisia lui Victor Ponta din funcţia de prim-ministru a ajuns, miercuri seară, la Preşedinţie, în acelaşi document fiind înaintată şi propunerea ca Mircea Duşă să fie premier interimar, conform unor surse oficiale.

Dezbatere la Universitatea de Vest din Timişoara

Invitaţie la psihanaliza societăţii româneşti

Societatea Timişoara

Pictori sârbi la Salonul Vega al Societății Timișoara

 Operele de artă ale colectivului "Zampa di Leone" vor fi disponibile publicului timișorean până în 21 septembrie 2015.

 Vor fi prezenți la Timișoara, în toată această perioadă, autorii  expoziției (pictorii Jelena Gorički și Vladimir Mojsijević).

 Potrivit domnului Slavko Timotijević, curatorul expoziției, "toți autorii lucrărilor din această expoziție sunt preocupați, în esență, de patologia socială și de efectele ei asupra aspectelor individuale ale realității; prin arta lor, ei redau patologia, amnezia și medicamentul, reprezentând un fel de avertizare, încercând totodată și o corecție a perioadei de tranziție sălbatică. În acest fel, arta lor devine o interfață între realitatea pe care societatea, în aspectul ei oficial, încearcă, pe de o parte, să o ascundă, iar pe de alta, într-un mod ciudat, chiar morbid, să o sprijine și să o dezvolte. În acest sens, rolul artiștilor devine semnificativ în încercarea de a  identifica și expune această practică. "

 La deschiderea expoziției multimedia, pe lângă autori (Jelena Gorički, Vladimir Mojsijević), va lua cuvântul  și curatorul expoziției, criticul de artă Slavko Timotijević.

 Până în prezent, expoziția a fost găzduită de mai multe orașe din Serbia.

 Mai mult despre eveniment la: https://www.facebook.com/events/511149859039928/

Societatea Timișoara

președinte, Florian Răzvan-Mihalcea

Miniştrii de Justiție din 11 țări europene cer CONDAMNAREA crimelor comunismului

marţi 25 august 2015 

Miniștrii  Justiţiei  din  11  ţări  au  semnat o  declaraţie  comună despre  necesitatea înfiinţării  unui  tribunal  internaţional  pentru  investigarea  crimelor  comunismului.

Iniţiativa  a  fost înaintată de către ministrul Justiţiei din Estonia, Urmas Reinsalu, în cadrul conferinţei internaţionale de la Tallinn, dedicată împlinirii a 76 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. „Trebuie  să  estimăm  crimele  regimurilor  comuniste  la  nivel  internaţional  și  să  le  condamnăm împreună. În prezent, crimele comise de regimurile comuniste sunt în afara jurisdicţiei tribunalelor internaţionale. De aceea, propunem încheierea unui acord interstatal, în baza căruia să fie înfiinţat untribunal  internaţional  care  să  investigheze  crimele  comunismului,  în  același  mod  în  care  au  fostinvestigate  și  crimele  regimului  nazist”,  a  declarat  ministrul  estonian  al  Justiţiei,  citat  de  ziarul Postimees. El a mai precizat că, în vreme ce crimele naziste au avut parte, după procesul de la Nuremberg, de ocondamnare  legală,  recunoscută  la  nivel  internaţional,  crimele  regimului  comunist  nu  au  fost condamnate încă în acest mod.

Declaraţia de la Tallinn: „Victimele crimelor totalitare au dreptul la justiție”

Ȋn cadrul conferinţei  internaţionale de la Tallinn a fost adoptată o declaraţie comună, semnată de miniștrii Justiţiei din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Ucraina și Georgia. „Ȋn  această  zi  pan-Europeană de comemorare  a  victimelor regimului  totalitar, comemorăm toate victimele acestor regimuri. Noi trebuie să luptăm împreună împotriva totalitarismului, indiferent de fundamentul său ideologic sau de formele sale de exprimare. Misiunea sistemului de învăţământ este aceea de a promova dreptatea istorică și de a oferi această dreptate tinerei generaţii, prin cunoștinţe adecvate despre genocidurile motivate ideologic și despre crimele comise în trecut împotriva umanităţii, dar și despre cauzele lor.

Memoria victimelor regimurilor totalitare ne obligă să condamnăm afișarea simbolurilor regimurilor totalitare, atunci când ele servesc tentativelor de a justifica și glorifica actele acestor regimuri. Toate  regimurile  totalitare,  precum regimul  nazist  și  regimul  comunist,  au restricţionat  sistematic libertăţile  oamenilor și  au încălcat drepturile lor,  în cele mai extreme forme,  prin crime motivateideologic  împotriva  umanităţii.  Multe  dintre  crimele  comise  de  regimurile  totalitare  au  fost genociduri, prin natura lor.

Genocidul și crimele împotriva umanităţii sunt infracţiuni ce nu se prescriu.

Victimele crimelor totalitare au dreptul la justiţie. Din păcate, practica de investigare și de urmărire penală a crimelor regimurilor comuniste a fost insuficientă și inconsistentă în multe ţări. Baza de  conciliere și  de  construire  a  unui  viitor  este  dreptatea.  Ȋn  competenţa  instanţelor internaţionale existente nu intră investigarea crimelor comise în trecut de regimurile comuniste și nici sancţionarea celor vinovaţi de ele.

Credem că este necesar să se analizeze posibilitatea unei cooperări internaţionale, în vederea înfiinţării unei instituţii speciale, care să investigheze crimele regimurilor totalitare, inclusiv crimele regimului comunist, așa cum crimele regimului nazist au fost condamnate,iar vinovaţii au fost pedepsiţi. Este important să formăm un grup de lucru din experţi care să studieze problema.

Credem că este necesar să subliniem că accesul  publicului la arhivele ce conţin informaţii  despre crimele tuturor regimurilor totalitare trebuie să fie asigurat în toate ţările. Facem un apel către guvernele tuturor ţărilor europene să ofere sprijin, atât moral, cât și material, pentru investigarea istoriei  regimurilor totalitare,  prevenind astfel  manipularea faptelor istorice,  și pentru  introducerea acestor rezultate în investigaţii”.

25 august 2015

DECLARAŢIA DE LA TALLINN

„În această zi pan-europeană de comemorare a victimelor regimurilor totalitare, ne aducem aminte de toate victimele acestor regimuri. Trebuie să fim uniţi împotriva totalitarismului, indiferent de sursele sale ideologice şi de forma lui de exprimare. Sarcina sistemului de educaţie este de a promova justiţia istorică şi de a oferi mai tinerei generaţii surse adecvate de cunoaştere a genocidelor motivate ideologic şi a crimelor împotriva umanităţii comise în trecut, dar şi a cauzelor lor. Memoria victimelor regimurilor totalitare ne obligă să condamnăm expunerea de simboluri ale regimurilor totalitare, acolo unde acestea servesc la tentative de a justifica şi eroiza actele acelor regimuri. Toate regimurile totalitare, ca cel nazist şi cel comunist, au restricţionat sistematic libertăţile oamenilor şi le-au încălcat drepturile, sub forma lor extremă de crime împotriva umanităţii, motivate ideologic. Multe dintre crimele comise de regimurile totalitare au fost de natură genocidală. Genocidul şi crimele împotriva umanităţii sunt crime care nu se prescriu. Victimele crimelor comise de regimurile totalitare au dreptul la justiţie. Din păcate, practica investigării şi condamnării crimelor regimului comunist este insuficientă şi lipsită de coordonare între ţări. Fundamentul pentru conciliere şi construirea viitorului îl reprezintă justiţia. Competenţa curţilor supranaţionale existente nu include investigarea crimelor din trecut comise de regimurile comuniste şi pedepsirea celor vinovaţi. Considerăm că este necesară explorarea posibilităţii unei cooperări supranaţionale pentru a înfiinţa o instituţie specială care să investigheze crimele regimurilor totalitare, incluzând crimele regimului comunist, aşa cum crimele regimului nazist au fost condamnate şi părţile vinovate pedepsite. Este important să se formeze o echipă de experţi care să analizeze această problemă. Considerăm că este necesar să evidenţiem faptul că toate ţările trebuie să asigure accesul public la arhivele care conţin informaţii legate de crimele regimurilor totalitare. Solicităm guvernelor tuturor ţărilor europene să ofere atât sprijin material, cât şi moral pentru investigarea istoriei regimurilor totalitare, pentru a preveni manipularea datelor istorice şi pentru valorizarea rezultatelor investigaţiilor."

Societatea Timișoara cere sesizarea Parchetului cu privire la obstrucționarea votului românilor de la Paris, din noiembrie 2014

Protestul a fost organizat, în faţa Prefecturii Timiş, de către filiala Timiş a Asociației M10, Societatea Timișoara, Asociaţia SPICC și Asociaţia Civică şi Umanitară Mâna Ajutătoare. Reprezentanţii acestor organizaţii au protestat împotriva decapitării instituţiilor anticorupţie şi a modificării Codului Penal, „prin intervenţia perversă a unor politicieni constituiţi într-un adevărat grup infracţional”, atrăgând atenţia că Justiţia trebuie lăsată să funcţioneze în baza legilor care protejează interesul comun şi a unei Constituţii care prevede că „Nimeni nu este mai presus de lege”.

În timpul protestului au fost purtate pancarte pe care au putut fi citite mai multe mesaje: „Fără imunitate!”, „Vrem egalitate, nu imunitate!”, „Toate popoarele au hoţii lor, însă nu toate popoarele le permit hoţilor să conducă”, „Jos labele de pe Justiţie!”, „Bucuraţi-vă de noul Cod Penal, nu-l lucraţi!”, „Egali în faţa legii”, „Fără demnitari penali”, „Nu vă mai îmbuibaţi din banii contribuabililor” sau „Hoţii politici cu pensii speciale”.

„Suntem cetăţeni şi avem drepturi! Avem dreptul să fim reprezentaţi de oameni oneşti, avem dreptul la stabilitate şi prosperitate. Suntem cetăţeni şi avem obligaţii! Avem obligaţia de a stopa derapajele clasei politice. E timpul să refuzi complicitatea tacită cu politicienii corupţi, care zilele acestea pun la cale modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Unii politicieni nu se mai mulţumesc doar cu subsolurile sistemului transpartinic, au prins curaj şi vor, la vedere, sub nasul nostru, să ajusteze legile şi Codurile Pentru a se proteja de consecinţele juridice ale corupţiei”, se arată în manifestul organizatorilor protestului.

Totodată, aceştia cer populaţiei implicare, avertizând că „Tăcerea a avut, are şi va avea consecinţe! Consecinţele neimplicării le simţi în viaţa ta de zi cu zi”. Şi explică faptul că retragerea din spaţiul public a cetăţenilor a făcut posibil ca o parte din clasa politică să funcţioneze după regulile unui grup infracţional, avertizând: „Eşecul clasei politice poate însemna şi eşecul nostru.”

„Solidaritatea s-a născut în 17 Decembrie, în jurul acestor semeni ai noștri, despre care nu se știa dacă sunt în viață”

Florian Mihalcea a mai opinat și că, dacă în plan european este necesară o analiză a comunismului și a implicațiilor sale, în plan național este necesară o impulsionare a judecării dosarelor, multe dintre acestea fiind gata instrumentate, însă la tergiversarea cărora se asistă impasibil de ani de zile. Situație care se opune inclusiv înțelegerii actualei situații din România, în care țara este decimată de corupția sistemică, ale cărei rădăcini se trag și din neclarificarea la timp a împrejurărilor care i-au îngăduit vechiului regim să se replice. „Procesul Revoluției de după 22 Decembrie 1989 și cel al Mineriadelor – care nu sunt încă judecate – au fost tergiversate și există în continuare o apărare sistemică a fostului președinte Ion Iliescu”, subliniază Florian Mihalcea. Acesta remarcând că, în vreme ce dosare recente sunt judecate cu celeritate, iar Parchetele dovedesc că se mișcă, chiar și atunci când este vorba de nume grele ale politicii actuale, în ceea ce îl privește pe fostul președinte Ion Iliescu, „un personaj ieșit deja de pe scena politică”, dosarele se urnesc atât de greu „ca o naștere cu forcepsul”, situația fiind similară cu cea a fostului director SRI din anii '90, Virgil Măgureanu.

„Cei care au organizat represiunea sunt criminali de sistem”

„Trebuie sancțiune penală pentru procurorul care refuză să își facă datoria”

Referindu-se la dosarele care sunt lăsate să zacă în sertare, fără a fi judecate, Dan Voinea a apreciat că este inoportun actualul cadru care nu îngăduie tragerea la răspundere a procurorilor pentru ceea ce acesta a desemnat a fi abuzul de putere. „Nu știu dacă magistrații se lasă corectați de lecția CEDO. Nu se poate ca un funcționar public să lucreze discreționar și să nu ai ce să îi faci. Dosarele sunt la Parchet, nu în instanță, de aceea trebuie determinat procurorul să facă ce trebuie să facă, trebuie sancțiune penală pentru procurorul care refuză să își facă datoria. Așa, nu va mai fi în stare un procuror sățină un dosar. Acum e un sistem fără sancțiune, acum Codul de Procedură nu permite intervențiașefului procurorilor. Domnul Ponta a fost șeful comisiei care a modificat Codul de Procedură Penală. Și acestea sunt cauzele pentru care asemenea dosare continuă să stea în fișet, nelucrate”, precizează Dan Voinea, referindu-se cu precădere la dosarele Revoluției și ale Mineriadelor.

„Noul Cod de Procedură Penală permite copierea dosarelor”

„Echipajele de mineri care au plecat spre București au fost coordonate de ofițeri de securitate”

"Pentru fiecare cadavru incinerat, a tras pe perete, cu un cui, câte o linie…"

Susținere pentru inițiativa de înființare a unei autorități judiciare europene pentru condamnarea crimelor comunismului

Fostul procuror Dan Voinea și-a exprimat susținerea față de intenția formulată de europarlamentarul Tőkés László de a acționa în vederea înființării unei autorități judiciare europene pentru cercetarea și demascarea crimelor comunismului. Idee care datează, a relevat Dan Voinea, încă din perioada în care Tőkés László era vicepreședinte al Comisiei Parlamentare a Parlamentului European și când a fost aprobată rezoluția privind înființarea Platformei Memoriei și Conștiinței Europene. Demersul este cu atât mai îndreptățit cu cât, spune Dan Voinea, nici în plan intern nu se cunosc încă foarte bine realitățile menite să contureze imaginea de ansamblu a consecințelor dramatice generate de regimul comunist după instaurarea lui, și nici numărul exact al victimelor regimului, estimate la câteva milioane. În plus, a mai relevat Dan Voinea, voința instituțiilor statului de a elucida aceste circumstanțe istorice este precară, multe dintre aceste instituții fiind subordonate factorului politic. În context, Dan Voinea a făcut referire la situația Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoriei Exilului Românesc, membru fondator, alături de alte 20 de instituții, din 13 țări europene, al Platformei Memoriei și Conștiinței Europene, care a întrerupt, anul trecut, demersurile efectuate în regim de voluntariat, de evidențiere, pe categorii și perioade, a victimelor regimului comunist din România.

„Investigarea crimelor comunismului, un demers necesar și în plan european”

Tőkés László s-a referit și la inițiativa, născută în aprilie 2009, în urma adoptării unei rezoluții, de creare a Platformei Memoriei și Conștiinței Europene, dar și la necesitatea înființării unui Tribunal European menit să investigheze crimele împotriva umanității înfăptuite de dictaturile comuniste și să identifice victimele regimului, dar și pe făptașii încă în viață. „Europa și statele membre ale UE pot urma drumul credibil al democrației și al statului de drept dacă sunt gata să aducă în fața justiției pe cei care pot fi învinuiți de comiterea crimelor împotriva umanității”, a conchis el, menţionând că este absolut necesară impulsionarea acestei inițiative, născută în anul 2009, dar care, din pricina inerției și a necunoașterii de către țările Europei centrale a experienței ororilor comunismului, trece printr-o perioadă de stagnare: „Față de 2009, după cinci ani, suntem într-o situație mai proastă. Actualmente facem noi încercări și insistăm ca, pe scară europeană, să se ia un avânt nou în această investigare a crimelor comunismului”,declară Tőkés László. Potrivit acestuia, stagnarea ar putea fi motivată de „ignoranța tradițională a democrațiilor din Vest față de comunism, pentru că ei nu au avut experiențe directe cu comunismul, nu cunosc exact despre ce s-a petrecut în lumea noastră”, dar și de ceea ce a desemnat a fi influența mare a Guvernelor din țările foste comuniste.

La dezbaterea „Decembrie 1989 – Timişoara, Martie 1990 – Târgu-Mureş, Iunie 1990 – Bucureşti. Represiune în formă continuată, aceleaşi victime, aceiaşi călăi” vor vorbi Tőkés László, europarlamentar din partea Partidului Popular European, preşedinte al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, generalul maior (r) Dan Voinea, fost procuror-şef adjunct al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara.

Dezbaterea, moderată de Toró Tibor, fost deputat, vicepreşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania, va avea loc sâmbătă, 13 iunie, de la ora 11, la Salonul Vega al Societăţii Timişoara, în incinta Bastionului.

Mineriada din 13 -15 iunie 1990 a reprezentat o acțiune concertată de reprimare în forță a fenomenului cunoscut sub numele de Piața Universității, prin care, preț de aproape două luni, exponenți ai societății civile din București și din întreaga țară s-au reunit la Universitate, în cadrul unui protest pașnic, menit să atenționeze asupra deturnării, de către reprezentanții regimului nou instalat, a Revoluției din Decembrie 1989. Instalarea la conducerea României a reprezentanților eșalonului doi al fostului regim comunist și felul în care aceștia nesocoteau idealurile revoluționarilor din Decembrie 1989 au fost o parte din motivele de nemulțumire formulate de protestatarii din Piața Universității.

Președintele Ion Iliescu, proaspăt instalat la conducerea țării, în urma alegerilor din 20 mai 1990, i-a catalogat pe protestatarii din Piața Universității drept „golani” și a solicitat sprijin pentru ceea ce a desemnat a fi procesul de instaurare a ordinii în capitală.

Ca răspuns la această solicitare a lui Ion Iliescu, care îndemna la intervenția celor pe care acesta îi desemna a fi, printr-un apelativ-clișeu, „oamenii de bine”, s-a declanșat, în București, cea mai violentă formă de represiune post-revoluționară a populației civile. În cadrul unor demersuri diversioniste, exponenți ai fostei Securități, forțe de ordine, trupe antitero, dar și reprezentanți ai minerilor, i-au agresat pe manifestanții din Piața Universității, au vandalizat sediile unor partide istorice și numeroase săli de curs, pătrunzând în forță în incinta Facultății de Geologie, a Facultății de Litere, a Facultății de Matematică și a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”.

Furia oarbă a celor care au reprimat manifestația din Piața Universității s-a revărsat cu precădere asupra intelectualilor, pe care exponenții regimului îi considerau responsabili pentru încercarea de a-i avertiza pe cetățenii României cu privire la caracterul de restaurare a regimului comunist la care se deda noua putere, care îl avea în frunte pe Ion Iliescu.

În 13 iunie, după ce demarase deja acțiunea de reprimare brutală a protestatarilor din Piața Universității, Televiziunea publică a difuzat conținutul unui comunicat al președintelui Ion Iliescu, prin care acesta chema la mobilizare, în jurul clădirii Guvernului și a televiziunii, a tuturor celor pe care îi desemna a fi „forțele conștiente și responsabile”, în vederea a ceea ce acesta numea „apărarea democrației atât de greu cucerite”.

În urma acestui apel, în seara de 13 iunie, mai multe garnituri CFR ticsite cu mineri plecau înspre București, din gările din Valea Jiului. Conduși de cel care le devenise recent lider, Miron Cozma, și preluați, încă de la sosirea lor în Gara de Nord, de către reprezentanți ai SRI și ai forțelor de ordine, o parte au fost direcționați către punctele considerate nevralgice, pentru a se alătura celor care se dezlănțuiseră deja, cu o zi înainte, împotriva protestatarilor din piață și a greviștilor foamei. Manifestanților le-au fost distruse atunci corturile și numeroși studenți și participanți la protest au fost agresați.

Acțiunuile cu caracter represiv au fost apreciate public de către președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit minerilor, reuniți la Romexpo, pretinzând, printre altele, că aceștia au fost solicitați să refacă rondourile de flori vandalizate din fața clădirii Teatrului Național.

Se susţine necesitatea condamnării oficiale a comunismului printr-o declaraţie în Parlamentul European

Ideea este susţinută de reprezentanții Societății Timișoara și europarlamentarul László Tőkés

Timpolis, duminică 15 martie 2015, de Ligia Huţu

O declarație de condamnare oficială a comunismului de la nivelul Parlamentului European și înființarea unui tribunal care să judece crimele comunismului sunt obiective la care au făcut referire președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, și europarlamentarul László Tőkés, în cadrul unei conferințe de presă în care s-a reiterat și caracterul extrem de actual al Proclamației de la Timișoara.

Un demers necesar pentru despărțirea definitivă de trecut

La sediul Societății Timișoara, din Complexul Bastion, a avut loc, sâmbătă, o conferință de presă în cadrul căreia s-a consumat și un moment simbolic, constând în semnarea, de către europarlamentarul László Tőkés, a textului Proclamației de la Timișoara, la împlinirea a 25 de ani de la lansarea documentului, în 11 martie 1990.

Prilejul a fost prefațat de prezentarea publică a diplomei și medaliei oferite cu prilejul decernării Premiului Cetățeanului European pentru anul 2014, acordat Societății Timișoara, la inițiativa lui László Tőkés.

Referindu-se la semnificația pe care o conferă acest premiu, președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea, a precizat că distincția europeană marchează, în chip simbolic, împlinirea a 25 de ani de angajare a Societății Timișoara într-un demers susținut vizând instaurarea și consolidarea democrației în România. Şi a declarat că este necesară îndeplinirea a două obiective care ar îngădui țărilor din Europa Centrală și de Est să se desprindă definitiv de trecutul lor comunist: o declarație oficială de condamnare a comunismului făcută de la nivelul Parlamentului European și înființarea unui Tribunal Penal European care să judece crimele și atrocitățile comise în timpul regimului comunist. „Declarația în sine este un document simbolic, dar care ar produce efecte în măsura în care guvernele naționale se vor raporta la această declarație a Parlamentului European, pentru a institui o legislație care să pună capăt definitiv relației cu trecutul totalitar”, este de părere Florian Mihalcea. Adăugând și că aderarea la Uniunea Europeană a fostelor țări ale Europei Centrale și de Est în care au funcționat regimuri totalitare implică faptul că problemele care îi frământă pe cetățenii acestor țări trebuie introduse, la rândul lor, în dezbaterea instituțiilor UE, creând astfel pentru fostele țări comuniste premisele separării clare și definitive de perioada totalitară pe care au străbătut-o.

Tribunalul Penal European, o inițiativă a Platformei pentru Memorie și Conștiință Europeană

Referindu-se la etapele procedurale care trebuie parcurse pentru a permite materializarea celor două obiective enunțate de către președintele Societății Timișoara – o declarație oficială a Parlamentului European de condamnare a crimelor comunismului și înființarea unui Tribunal Penal European care să judece crimele comise de regimurile comuniste – europarlamentarul László Tőkés a precizat că, în 2009, s-a numărat printre inițiatorii Raportului din Parlamentul European care a condamnat ambele regimuri totalitare (regimul nazist și cel comunist)..

„Ca urmare a acelei hotărâri, a luat ființă Platforma pentru Memorie și Conștiință Europeană, care a propus, cu doi ani în urmă, către ONU, crearea acestui Tribunal care ar judeca crimele comise împotriva omenirii de către comunism. Consider că încă nici până în prezent nu a dobândit locul meritat acea platformă în sânul Parlamentului European”.

Evocând o serie din demersurile întreprinse până în acest moment în sprijinul inițiativei de înființare a unui Tribunal care să condamne crimele comunismului, Alexandra Răzvan-Mihalcea, membru al Societății Timișoara, a precizat că, în urmă cu cinci ani, a avut loc la Praga o conferință internațională, la care au participat reputați juriști și istorici, care au luat în discuție posibilitatea înființării unui astfel de tribunal, după modelul unor alte mari tribunale penale internaționale.

Proclamația de la Timișoara, o problemă redevenită prioritară pe agenda românilor

În cadrul evenimentului de sâmbătă, de la sediul Societății Timișoara, a fost evocat public și caracterul actual al Proclamației de la Timișoara, precum și importanța continuării demersurilor care să îngăduie finalizarea, în spiritul ei, a Revoluției începută la Timișoara, în decembrie 1989.

Președintele Societății Timișoara a apreciat că redeschiderea recentă a dosarelor mineriadelor probează faptul că Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara și Legea lustrației nu au devenit, în timp, simple chestiuni de interes istoric: “În 11 martie s-au împlinit 25 de ani de la lansarea Proclamației de la Timișoara care, în mod benefic pentru noi, a devenit din nou o problemă prioritară pentru agenda românilor. Pentru că, așa cum se știe, tot în această săptămână s-a decis redeschiderea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, redeschidere care este, în primul rând, opera lui Doru Mărieș, membru al Societății Timișoara și președinte al Asociației 21 Decembrie, care, prin demersurile pe care le-a făcut, prin plângerea adresată Curții Europene a Drepturilor Omului și prin greva foamei cu care a însoțit acest demers, a reușit să primească o hotărâre din partea Curții Europene pentru redeschiderea acestui dosar”.

Referindu-se, la rândul său, la textul Proclamației de la Timișoara, László Tőkés a apreciat că acesta are meritul de a refuza și condamna ideologia conmunistă, naționalistă și național-comunistă, chemând la perpetuarea unității din timpul Revoluție și la toleranță și respect reciproc. „Acesta e spiritul Timișoarei, întruchipat și de clericii diferitelor biserici de aici”, a adăugat László Tőkés, care a evocat, în fața celor prezenți, memoria fostului Mitropolit al Banatului, ÎPS Nicolae Corneanu, a rabinului Ernest Neumann, a episcopului Bisericii Romano-Catolice, Sebastian Kräuter, și a pastorului Petru Dugulescu, lideri ai comunităților religioase despre care László Tőkés a declarat că „au susținut ideea de unitatea, în spiritul Timișoarei”.

 „Spiritul Timișoarei trebuie păstrat viu”

László Tőkés a făcut referire, în mesajul rostit, și la ceea ce a desemnat a fi spiritul Timișoarei de conviețuire interetnică. „Cred că acest spirit al Timișoarei trebuie păstrat viu și după 25 de ani”, a declarat europarlamentarul. Potrivit acestuia, constituirea Societății Timișoara și lansarea, acum 25 de ani, a Proclamației de la Timișoara, reprezintă un fapt istoric cu o însemnătate deosebită: „Dați-mi voie să îmi exprim recunoștința și înalta prețuire pentru faptul istoric al constituirii Societății Timișoara.(…) Apreciez că membrii Societății au rămas fideli și consecvenți față de ideile și idealurile Revoluției, față de nevoia de continuare, fără compromis și oportunism, a luptei împotriva comunismului”.

László Tőkés a evocat succint elementele care au marcat transformarea, în zilele lui Decembrie 1989, a mișcării de protest a etnicilor maghiari față de măsura abuzivă de relocare a sa în satul sălăjean Mineu, decisă de reprezentanții regimului comunist, într-o revoltă populară de proporții, care a cuprins ulterior întregul oraș:

„Ceea ce a început în fața parohiei (parohia reformată din Piața Maria, din Timișoara – n.red.) e totuna cu continuarea evenimentelor de pe terasa Operei Naționale și, în acest sens, nimeni nu poate face o dezbinare între început și cele ce au urmat acestei întâmplări.(…) Întotdeauna am dat exprimare acestei convingeri că cei care s-au adunat în fața parohiei reformate au fost în majoritate români, cetățeni ai Timișoarei. Și, la un moment dat, protestul împotriva evacuării familiei mele și la adresa intervenției regimului în problemele noastre s-a transformat, de la o oră la alta, într-un protest anticomunist care ne-a depășit și pe care nici nu ni l-am putut imagina înainte. Iar acesta s-a schimbat într-o revoltă împotriva regimului totalitar”.

 Conflictul interetnic de la Târgu Mureș și mineriadele, scenarii post-comuniste orchestrate de Securitate

 László Tőkés a făcut referire și la modul în care reprezentanți ai regimului nou-instalat după Revoluție au căutat, recurgând la replicarea unor mecanisme de tip diversiv, specifice vechiului regim, să genereze tensiuni sociale și interetnice, care să justifice, ulterior, intervenția brutală a unor forțe represive, în cadrul unor evenimente pe care europarlamentarul László Tőkés le-a desemnat drept scenarii post-comuniste: „În acele zile ale scenariilor post-comuniste, cum au fost evenimentele din Târgu Mureș , iar ulterior mineriadele, s-a recurs la dezbinarea și învrăjbirea categoriilor sociale în stil comunist”. László Tőkés a adăugat că s-a urmărit atunci dezbinarea interetnică, în baza principiului „divide et impera”.

De altfel, a mai apreciat el, evenimentele sângeroase din martie 1990, de la Târgu Mureș, au reprezentat, în fapt, o diversiune interetnică, pusă la cale cu scopul de a servi ca pretext pentru reînființarea fostei Securități, denumită după Revoluție SRI: „Acea diversiune interetnică a fost provocată de securiști și ea a avut drept scop acela de a stârni dușmănie între români și maghiari și de a servi drept pretext pentru a sluji la reînființarea Securității, rebotezate SRI”.

La modul în care puterea instalată în România, după Decembrie 1989, a urmărit refacerea unor vechi structuri pe rămășițele celor deja existente, s-a referit, de altfel, și președintele Societății Timișoara, Florian Mihalcea: „Noi am considerat că în 1990 a continuat Revoluția.(…) Mineriadele și evenimentele de la Târgu Mureș au fost prelungiri ale Revoluției”. Acesta a opinat că, reînființat pe reminiscențele fostei Securități și funcționând cu aceiași oameni, SRI a perpetuat atunci vechile practici comuniste, atât în cursul incidentelor sângeroase de la Târgu Mureș, cât și, câteva luni mai târziu, în timpul mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, de la București: „Părea doar că nu mai există dușmanul comun, dar el exista în continuare”.

Referindu-se la spiritul Timișoarei, Petrișor Morar, membru al Societăţii şi unul dintre membrii fondatori ai Frontului Democratic Român, comitet revoluționar înființat în data de 20 decembrie 1989, în clădirea Operei, a apreciat că „Timișoara poate fi un exemplu pentru întreg teritoriul României”. Context în care acesta a opinat și că extinderea spiritului Timișoarei la nivelul întregii țări și deprinderea, la nivel național, a exercițiului unei comunicări similare cu aceea care există în Banat ar avea efecte benefice pentru întreaga Românie.

Evocând caracterul unitar al Revoluției de la Timișoara, la care a participat nemijlocit, Balaton Zoltan s-a referit cu precădere la conținutul Punctelor 4 și 8 ale Proclamației de la Timișoara, document despre care a apreciat că reprezintă, în ansamblul său, o probă de puritate morală. „E multă puritate morală conținută în Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara. Acesta nu cere o vendetă, ci pur și simplu să se retragă în spate, să se abțină trei mandate, cei care au făcut parte din vechiul regim”, a opinat Balaton Zoltan.

Acesta a adăugat și că Revoluția de la Timișoara, așa cum a trăit-o, a fost produsul mobilizării conjugate a timișorenilor de toate confesiunile religioase și de toate naționalitățile, așa cum menționează, în fapt, Punctul 4 al Proclamației de la Timișoara. Întrucât, a mai adăugat el, în prima noapte a Revoluției, mulțimea a cântat colinde românești, au fost prezenți în stradă membri ai bisericii neo-protestante al cărei lider era pastorul Petru Dugulescu și s-a intonat imnul național „Deșteaptă-te române”, în fața parohiei reformate din Timișoara. Despre al cărui text Balaton Zoltan a precizat că a fost scris pe hârtie, la mașina de scris, și, ulterior, distribuit manifestanților, de către revoluționarul timișorean Ladislau Csizmarik, împușcat în zilele Revoluției din 1989.

„Punctul 8 este, de fapt, un apel la bun-simț”, a apreciat avocatul Alexandra Răzvan-Mihalcea, membru al Societății Timișoara.

Mediafax, sâmbătă 14 martie 2015, de Liliana Iedu

Europarlamentarul Laszlo Tokes, considerat principalul personaj care a determinat izbucnirea Revoluţiei din Decembrie 1989, a semnat Proclamaţia de la Timişoara, la un sfert de secol de la lansarea acesteia, spunând că şi după 25 de ani Proclamaţia este încă actuală.

Europarlamentarul Laszlo Tokes a semnat, sâmbătă, la sediul Societăţii Timişoara, Proclamaţia de la Timişoara, care fusese lansată în urmă cu 25 de ani, el apreciind că membrii Societăţii Timişoara au rămas consecvenţi în lupta împotriva comunismului.

"Proclamaţia are o actualitate deosebită, din păcate, şi după 25 de ani pentru că trebuie să continuăm această luptă anticomunistă. Este adevărat că în cazul meu, personal, accentul s-a mutat de la anticomunism la lupta pentru interesele naţionale ale maghiarilor. Noi, ca şi comunitate minoritară, am suferit în dublă măsură asuprirea comunistă din timpul lui Ceauşescu şi respectiv în perioada post comunistă, dar aceasta nu înseamnă că nu mă aflu şi nu sunt solidar împotriva luptei anticomuniste. (…) Apreciez că membrii Societăţii Timişoara au rămas consecvenţi în ceea ce priveşte lupta împotriva comunismului", a spus Tokes.

Preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, a solicitat o condamnare a comunismului de către Parlamentul European şi instaurarea unui tribunal pentru a analiza crimele comunismului.

"Ne dorim, împreună cu domnul Tokes Laszlo, două lucruri, pe care încă nu le-am realizat: o condamnare a comunismului de către Parlamentul European şi instaurarea unui tribunal european pentru analizarea crimelor comunismului din ţările din Europa de Est, care acum sunt membre ale UE", a declarat Florian Mihalcea.

În 11 martie, s-au împlinit 25 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara. Documentul a fost citit de către scriitorul şi jurnalistul George Şerban de la balconul Operei, în faţa a 15.000 de oameni. Punctul 8 al Proclamaţiei, cel mai important dintre toate, care propunea interzicerea foştilor membri ai Partidului Comunist Român de a deţine funcţii publice, nu a fost aplicat niciodată.

O parte din istoria victorioasă a unei revolte populare, pe care numai solidarizarea tuturor timişorenilor în jurul unor crezuri comune au făcut-o posibilă, şi o seamă de alte istorii în imagini ale zilelor lui Decembrie 1989. Toate recompun momentele când, catalizată de reunirea unor enoriaşi maghiari în jurul pastorului lor László Tőkés, Revoluţia de la Timişoara a izbucnit, ducând la prăbuşirea ultimului regim comunist din ţările fostului bloc est-european.

Momentul când s-au prăbuşit zidurile fricii şi ale tăcerii

Salonul Vega al Societăţii „Timişoara a găzduit”, miercuri, vernisajul expoziţiei intitulată “Din Timişoara în Europa”, menită să marcheze împlinirea a 25 de ani de la debutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

La vernisaj a fost prezent, alături de preşedintele Societăţii „Timişoara”, Florian Mihalcea, fostul episcop László Tőkés, de numele căruia se leagă momentul de debut al protestelor de stradă din Timişoara, în seara de 15 decembrie 1989, precum şi fiul cel mare al acestuia, Tőkés Mate, despre care părintele său a povestit că avea trei ani la momentul izbucnirii Revoluţiei din 1989.

Expoziţia, adusă de la Muzeul „Casa Terorii”, din Budapesta, prezintă o istorie ilustrată cu imagini sugestive a României surprinse încă din perioada de instalare a regimului comunist, în 1945, şi până la momentul prăbuşirii violente a regimului, în urma Revoluţiei iscate, în Decembrie 1989, la Timişoara. Instantanee care redau cu acurateţe sărăcia lucie ce pusese stăpânire peste România sunt prezentate în expoziţie laolaltă cu imagini din primele zile ale Revoluţiei de la Timişoara şi cu imagini terifiante ale morţilor acelor zile. Toate acestea şi multe alte imagini sunt expuse pe ziduri uriaşe, ce creează un spaţiu a cărui geometrie labirintică şi ale cărui coridoare înguste îl conduc pe vizitator, într-o manieră simbolică, înspre Libertate.

Zidul este, de altfel, unul dintre motivele simbolice pe care expoziţia “Din Timişoara în Europa” le dezvoltă. Şi aceasta întrucât, potrivit afirmaţiilor organizatorilor expoziţiei, momentul Decembrie 1989 a izbutit să doboare, dincolo de tot ceea ce a însemnat dictatura comunistă, zidurile fricii şi ale tăcerii care săpau şanţuri adânci între oameni.

“Solidaritatea a făcut posibilă victoria revoltei populare şi a Revoluţiei din Timişoara”

Referindu-se la tematica expoziţiei vernisate miercuri la Timişoara, fostul episcop László Tőkés a precizat că aceasta prezintă o perspectivă asupra Revoluţiei din Decembrie 1989, specificând că, în cursul istoriei post-decembriste, evenimentele din Decembrie 1989 au născut două linii narative distincte – una română şi una maghiară. Însă, a subliniat el, dincolo de elementele ce separă aceste narative, importantă este solidaritatea care i-a legat atunci pe cetăţeni şi cea care continuă să îi lege pe cei care au fost implicaţi activ în evenimentele din timpul Revoluţiei.

“Avem nevoie de prietenii noştri români fără de care, şi unii fără de alţii, nu ar fi fost posibilă victoria revoltei populare şi a Revoluţiei din Timişoara”, a precizat László Tőkés. Acesta a adăugat că maghiarii, în calitate de cetăţeni loiali ai României, au avut propriul rol în izbucnirea Revoluţiei, fiind, din această perspectivă, posibil de asimilat rolul pe care maghiarii reformaţi l-au avut în izbucnirea revoltei populare de la Timişoara cu rolul pe care Timişoara, în ansamblul ei, l-a jucat pe scară naţională în propagarea spiritului anti-comunist al Revoluţiei române.

László Tőkés a evocat, ulterior, începutul dezvoltării acestor fire narative, referindu-se la existenţa unui moment pe care l-a numit, plastic, cel al unui “rău început”: cel în care au început să circule cele două narative ale Revoluţiei, cea maghiară şi cea română. Despre care a apreciat că sunt diferite într-o oarecare măsură şi formă. Însă, a mai precizat el, este important ca, în spiritul solidarităţii, „să ne regăsim unii pe alţii”, pentru a dobândi o viziune diferenţiată, dar unică, despre revolta şi Revoluţia de la Timişoara care a izbucnit din această revoltă.

În ceea ce priveşte conţinutul în sine al expoziţiei, László Tőkés a explicat că aceasta porneşte de la ceea ce a numit narativa maghiară, prezentând ceea ce s-a întâmplat la Biserica Reformată din Piaţa Maria, reliefând contribuţia comunităţii maghiare la izbucnirea revoltei populare de la Timişoara şi oferind imaginea rolurilor complementare pe care cetăţenii Timişoarei, indiferent de etnie, l-au avut în întregirea istoriei Revoluţiei.

17 Decembrie 1989, momentul când toate firele narative s-au reunit într-unul singur

La rândul său, preşedintele Societăţii „Timişoara”, Florian Mihalcea, a relevat că există, în fapt, o singură poveste a Revoluţiei, care reuneşte ceea ce acesta a desemnat a fi aspecte ale aceleiaşi poveşti, care are mai multe faţete.

Istoricul Doina Paşca Harsanyi, membru fondator al Societăţii „Timişoara”, a precizat că, din punctul de vedere al specialistului în istorie, analiza şi înţelegerea unui fenomen complex, aşa cum a fost şi cel al Revoluţiei Române din Decembrie 1989, necesită luciditate şi detaşare, fiind, din această perspectivă, explicabilă existenţa mai multor narative. De aceea, a relevat Doina Paşca Harsanyi, este important să ne amintim ce moment istoric şi ce cotitură istorică a adus cu sine Decembrie 1989, generând momentul 17 Decembrie, atunci când „toate firele narative s-au reunit şi au format un singur fir narativ”, cel al Revoluţiei Române, izbucnite la Timişoara, al cărei catalizator a fost pastorul László Tőkés. Şi, a mai reliefatDoina Paşca Harsanyi, indiferent de firele narative cu care se va confrunta tânăra generaţie, semnificativ din perspectivă istorică este momentul în sine al Revoluţiei, care a schimbat vieţile, în special pe cele ale tinerilor, într-un mod radical.

„Tinerii nu trebuie să rămână «înzăpeziţi» în detalii narative”, a opinat, de aceea, Doina Paşca Harsanyi, care a evocat şi un fragment din experienţa proprie de participant nemijlocit la unul dintre multiplele fire narative ale Revoluţiei, pe Podul Maria, alături de universitarii Daniel Vighi şi Bazil Popovici. Atunci când, potrivit istorisirii Doinei Paşca Harsanyi, scriitorul şi universitarul Daniel Vighi, şi el membru al Societăţii „Timişoara”, a exclamat, referindu-se la Revoluţia care avea să înceapă: “În sfârşit se întâmplă!”

Șapte organizații neguvernamentale cer președinților secțiilor de votare din străinătate să asigure accesul în secții tuturor cetățenilor români care doresc să voteze și să permită continuarea procesului de vot astfel încât toți cei prezenți să își poată exercita acest drept constituțional.

Foto: (c) Cristi MERCHEA / AGERPRES FLUX 

"Organizațiile semnatare cer președinților secțiilor de votare din străinătate ca înainte de ora 21,00, ora locală, să asigure accesul tuturor românilor care așteaptă să voteze, în incinta secțiilor de votare. După aceea solicităm președinților secțiilor de votare să permită continuarea procesului de vot astfel încât toți românii care doresc să-și exercite dreptul constituțional de vot să o poată face neîngrădit. Reamintim că aceste măsuri sunt acoperite legal de art. 43(6) și art. 46(2) din legea 370/2004", se arată într-un comunicat al Active Watch, remis duminică AGERPRES. 

Organizațiile care au semnat acest apel sunt Expert Forum, Funky Citizens, Freedom House România, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timișoara, Asociația ProDoMo și ActiveWatch.

Societatea Timișoara acuză fraudă electorală la Cluj. ce au descoperit observatorii